Trebuie să fac un proiect la Educaţie Civică cu tema: problemele Uniunii Europene. Am căutat informaţii pe internet dar nu am găsit nimic. Mă puteţi ajuta cu nişte informaţii despre problemele Uniunii Europene? Sau, dacă puteţi, să îmi enumeraţi câteva dintre problemele Uniunii Europene şi o să caut eu informaţii pentru fiecare în parte.
Mulţumesc!
Ordonare:
După relevanţă
Prima
Embargoul asupra importurilor de petrol iranian, care va intra in vigoare in iulie, va fi discutat din nou in urmatoarele luni de tarile membre Uniunii Europene, a declarat un oficial european.
Momentan, nu exista motive economice pentru a schimba decizia luata in ianuarie asupra embargoului, hotarare luata pentru a impinge guvernul de la Teheran spre oprirea programului nuclear pe care il deruleaza, scrie Reuters.
Statele membre UE au fost de acord sa ia in considerare revenirea asupra embargoului din cauza ingrijorarilor ca acesta va cauza o crestere a preturilor la petrol la nivel global, iar statele cu probleme financiare, precum Grecia, nu ar reusi sa isi asigure stocurile necesare.
"Grecia spune ca, pana acum, se descurca in situatia data", au declarat oficiali ai UE. "Au cerut insa sa deschida din nou discutia in mai sau iunie. Pretul petrolului este monitorizat constant, si, daca este nevoie, vom reveni asupra deciziei."
Oficialul european nu a specificat daca schimbarea de atitudine este cauzata si de o potentiala evolutie pozitiva a discutiilor cu Teheranul despre programul nuclear, care ar putea fi utilizat pentru constructia de arme nucleare, dupa cum cred liderii occidentali.
Guvernul iranian neaga acuzatiile si sustine ca e vorba doar de energie nucleara si de utilizarea in scopuri medicale.
Discutiile, reluate in Turcia
Negocierile dintre Iran si marile puteri ale lumii asupra programelor nucleare au fost reluate in Turcia saptamana trecuta, dupa o pauza de 15 luni. Inca o runda de discutii va avea loc in Irac in mai, dar Iranul a anuntat ca doreste o relaxare a sanctiunilor pana atunci.
Diplomatii statelor occidentale refuza insa sa ia in considerare vreo modificare a sanctiunilor date, pana cand Iranul nu ia masuri concrede care sa ii linisteasca in privinta ambitiilor nucleare ale acstora.
"Iranienii au un obicei de a promite ceva si apoi sa nu respecte ce au spus", a declarat ministrul de Externe al Frantei, Alain Juppe.
Seful pe politica externa al Uniunii Europene, Catherine Ashton, care a reprezentat SUA, Rusia, China, Franta, Marea Britanie si Germania la intalnirile de la Istanbul de saptamana trecuta, va avea o intalnire cu ministri de Externe ai tarilor membre Uniunii Europene la Luxembourg in urmatoarele zile.
FMI, ingrijorat de embargoul asupra Iranului
Directoarea Fondului Monetar International, Christine Lagarde, se arata ingrijorata de cresterea preturilor la petrol, care ar afecta economia mondiala in caz de intrerupere a exporturilor de petrol iranian.
"Ar fi in mod clar un soc pentru economie daca s-ar produce o intrerupere majora a exporturilor de petrol iranian. Aceasta ar provoca, fara indoiala, o crestere a preturilor pentru un anumit timp", a declarat Lagarde, ingrijorata ca embargoul impus de Uniunea Europeana ar putea degenera intr-o sistare a exporturilor din partea Iranului.
"O crestere brusca si brutala a pretului petrolului ar avea consecinte serioase asupra economiei mondiale", continua Legarde.
Pretul petrolului crude cu livrare in mai a crescut cu 78 de centi pana la 103, 05 dolari pe baril pe piata de la New York, vineri seara. Pretul petrolului brent s-a apreciat cu 76 de centi, sau 0, 6%, pana la 117, 76 dolari pe baril.
Răspunde
A doua ar fi :
Discutiile purtate la conferinta din domeniul economic, ce se desfasoara la Tokio, cu participarea a numeroase tari de pe trei continente, s-au concentrat spre strategia Germaniei de a forta tarile din Uniunea Europeana sa adopte modelul economic german, care insa poate duce la o prabusire a acestei comunitati de pe batranul continent.
In ziua de deschidere a reuniunii economice trilaterale a Fundatiei Marshall (Uniunea Europeana, Statele Unite, Japonia), care are loc la Tokio, problema viitorului monedei euro s-a transformat intr-o dezbatere despre mercantilismul german, potrivit Foreign Policy.
Lideri si analisti din Europa, Statele Unite si Japonia par sa fie de acord cu ideea ca Germania este pe cale sa distruga Uniunea Europeana.
Consensul in acest sens se refera la faptul ca nu doar impunerea unor masuri de austeritate nesustenabila in restul Europei (in special in tarile din sudul continentului, precum Portugalia, Spania, Italia si Grecia), dar si dorinta de extindere a consumului propriu si de reducere a surplusului de exporturi ar insemna o modalitate de stimulare a cresterii economice din Uniunea Europeana.
In loc sa se cumpere mai mult de la partenerii oficiali din cadrul Uniunii Europene, se spune ca se insista pe strategia de extindere a exporturilor in tari din afara Uniunii, deci cu alte cuvinte, aceste state sa devina precum Germania.
Termenul de mercantilism a fost pronuntat foarte des in privinta Germaniei. Ea s-a orientat mult mai mult spre pietele libere si mai putin spre piata franceza, suedeza si italiana.
Mercantilismul german este un instrument de piata, mai degraba decat un scop in sine. Germania este astfel considerata, deoarece a acumulat un surplus de cont curent, ea extinzand exportul, care a condus la o crestere economica.
Mercantilismul implica de obicei o protectie a pietei interne si/sau o subventionare a producatorilor autohtoni. Penetrarea pietelor mercantile de catre producatorii externi este mult mai redusa.
Aceasta situatie nu este caracteristica numai Germaniei. Ea se regaseste si in Japonia, Coreea de Sud, China, Taiwan, Singapore, Olanda, Malaezia, Vietnam si Brazilia. Cu alte cuvinte, cea mai mare parte a economiei mondiale este orientata mai mult spre mercantilism decat spre comertul liber.
Răspunde
A treia :
Un vot istoric privind parasirea de catre Marea Britanie a Uniunii Europene, va avea loc in Camera Comunelor inainte de Craciun.
Deputatii vor dezbate daca Guvernul trebuie sa ofere sansa alegatorilor britanici de a parasi zona euro in urma unui referendum, scrie Daily Mail.
Chiar daca votul in favoarea referendumului ar fi favorabil, rezultatul nu poate fi obigatoriu pentru Guvernul condus de David Cameron. Este primul referendum dupa cel din 1975 referitor la aderarea la Piata Comuna, prin care britanicii se pot pronunta asupra viitorului lor in Regatul Unit.
Decizia de a organiza o dezbatere a fost luata in urma unei petitii, semnate de mai mult de 100.000 de britanici care cereau un referendum si a fost prezentata de un nou grup de parlamentari, tinand cont ca aceste aspecte controversate sunt tinute sub tacere in Parlamentul britanic.
Presedintele comisiei, laburistul Natascha Engel, a declarat ca, "avand in vedere criza din zona euro, aceasta problema a devenit mai relevanta ca oricand, existand o majoritate clara a parlamentarilor care doresc sa dezbata acest lucru".
Dezbaterea va avea loc inainte de sfarsitul anului, existand deja controverse referitor la intrebarea in caz de referendum.
Recentele sondaje de opinie, releva faptul ca aproape jumatate din cetatenii britanici, doresc ca Marea Britanie sa iasa din UE, fiind cu o treime mai multi repondentii in favoarea parasirii Uniunii decat la ultima testare a opiniei publice. Votul din Camera Comunelor din decembrie 2011, reprezinta un adevarat cosmar pentru coalitia aflata la guvernare.
Ministrul Afacerilor Externe William Hague, la Conferinta conservatorilor de la Manchester, 2-5 octombrie 2011, a insistat ca guvernul nu va acorda un vot public privind iesirea din UE, precizand ca va lua in considerare orice erodare in viitor a suveranitatii poporului britanic, declarand ca "orice modificare pe scara larga in tratate este pentru anii viitori; locul nostru este in Uniunea Europeana", scrie The Guardian.
Situatia creata indica faptul ca Marea Britanie va parasi Uniunea Europeana daca moneda euro se va prabusi, iar acest referendum este de fapt unul pentru secesiune, conform opiniei analistilor. Ideea este impartasita de conservatori, care considera ca Uniunea Europeana a erodat suveranintatea britanica. De fapt, se pare ca in conditiile de criza economica, Marea Britanie are o oportunitate excelenta de a renegocia statutul si pozitia ei in Uniunea Europeana.
Guvernul Cameron este ezitant in aceasta problema, iar ministrii conservatori din cabinet doresc clar o renegociere cu UE. Referendumul va decide daca Marea Britanie va avea o relatie strict comerciala cu restul Uniunii Europene, electoratul britanic nu va accepta masuri de austeritate "pentru a plati esecul tarilor lenese si nereformate din zona euro". Renegocierea relatiilor cu UE ar putea rupe coalitia aflata la guvernare in Marea Britanie si alegeri anticipate, este opinia atat a politicienilor cat si a analistilor.
Ministrul de finante George Osborne a amenintat si el, ca timpul pentru rezolvarea crizei in zona euro se apropie de sfarsit. David Cameron, un cunoscut eurosceptic, considera ca in viitor va renegocia cu Bruxelles-ul regulile privind piata muncii si cele ale pietei financiare in contextul adancirii crizei in zona euro.
A patra :Cei 20 de ani de regim Smirnov si-au pus amprenta asupra modului in care transnistrenii privesc Occidentul, ei considerand Uniunea Europeana drept un inamic, desi nu stiu nimic despre ea.
Cei circa 350.000 de locuitori ai regiunii Transnistria, fieful privat al unui om de afaceri rus aflat la marginea Europei de Est, vor sa se alipeasca Rusiei, in pofida faptului ca de cealalta parte a granitei neoficiale cu Republica Moldova eurooptimismul ia amploare, comenteaza EUobserver.
Dupa ce s-a desprins de Republica Moldova, la inceputul anilor '90, politica oficiala a "Republicii Transnistrene" a fost ca vrea sa fie recunoscuta ca tara independenta si apoi sa devina parte a Rusiei.
Revoltele de la Chisinau, din aprilie 2009, care au permis ca premierul liberal Vlad Filat si Alianta sa pentru Integrare Europeana sa preia puterea de la Partidul Comunistilor, au dat un impuls tarii pentru a se apropia de UE si au alimentat optimismul tinerilor, jurnalistilor si antreprenorilor in legatura cu viitorul tarii.
Schimbarile din Republica Moldova nu au avut, insa, aproape niciun impact asupra Transnistriei, oamenii obisnuiti din regiune, precum si elita politica, bazandu-se inca pe Rusia pentru bunastare.
Status quoul, care include prezenta a circa 1.300 de militari rusi in regiune, reprezinta un obstacol important in calea eforturile de integrare in UE ale Republicii Moldova si Ucraina. Intre timp, compania rusa Gazprom ofera Transnistriei gratuit gaz in valoare de circa doua miliarde de dolari anual. Regiunea este chiar mai saraca decat Republica Moldova, cea mai saraca tara din Europa, dar populatia dispune de gaz mai ieftin si de pensii mai mari decat moldovenii.
Un fostul oficial din Ministerul de Externe tranistrean, Serghei Sirokov, care conduce in prezent un ONG semiindependent, Mediator, a declarat pentru EUobserver ca alipirea de Rusia este inradacinata in mintile si sufletul locuitorilor din Transnistria. "Memoria istorica are, cumva, un impact asupra modului in care se dezvolta regiunea", a spus el. "Transnistria a fost intotdeauna sub conducerea Rusiei si acest fapt istoric important are un impact asupra situatiei din prezent", a afirmat el.
Simbolurile epocii sovietice de pe principala strada din Tiraspol, inclusiv o statuie mare a lui Lenin, nu sunt privite drept un semn al oprimarii ruse, a adaugat Sirokov. "Eu sunt un copil al Uniunii Sovietice, desi nu era democratica, eu ii respect simbolurile. Acesta nu sunt simboluri ale stalinismului, sunt simboluri ale unei tari care a existat inainte de Stalin si dupa Stalin, acestea sunt simboluri care reprezinta viata parintilor si bunicilor mei. Pentru ei, este toata viata lor", a subliniat ei.
Liderul transnistrean, Igor Smirnov, un fost locotenent sovietic devenit director de fabrica, a venit la Tiraspol in 1987 si, cativa ani mai tarziu, a condus regiunea in razboiul prin care s-a separat de Republica Moldova, la randul sau o fosta republica sovietica.
Politicianul in varsta de 70 de ani, nascut in Siberia, traieste in prezent in interiorul granitelor militarizate cu Republica Moldova si Ucraina. Ii place sa inoate dimineata, sa vaneze si sa conduca repede in masina sa. Compania sa, Sheriff, controleaza aproape toata activitatea economica din Transnistria, inclusiv supermarketuri, televiziunea, internetul si clubul de fotbal local. Seful serviciilor sale de informatii, fostul sef al politiei sovietice din letonia, Vladimir Antufeiev, inabusa orice opozitie.
Atasamentul transnistrenilor fata de Rusia nu este afectat de faptul ca Kremlinul refuza sa recunoasca independenta tarii sau alipirea sa.
Comentand pe tema mentalitatii transnistrene, Victoria Boian, care lucreaza cu studenti pentru Asociatia de politica externa, un ONG moldovean, spune ca cele doua decenii de rgim Smirnov isi arata roadele. "Au devenit zombi. Tot ce vor este sa lucreze la Sheriff. Nici nu vor sa stie ce se intampla in R.Moldova", spune ea.
Gregori Volovei, jurnalist independent care locuieste in orasul transnistrean Bender, subliniaza influenta masinii de propaganda anti-UE. "Presa oficiala arata Transnistria ca un fel de fortareata: o fortareata menita sa apere Rusia, sa apere in fata unei preluari a R. Moldova de catre Romania. Cand oamenii se gandesc la Occident, ei se gandesc la Romania si la extinderea teritoriilor UE ca loc in care americanii isi pot aseza rachetele", explica el.
Intrebat daca exista vreo sansa pentru o revolutie in Transnistria dupa modelul celei din R.Moldova, el spune: "Nu. Nu....Smirnov este ca Fidel Castro. A fost la putere mai mult decat Vladimir Voronin si probabil va sta la putere mai mult decat Vladimir Putin". El adauga ca UE si R. Moldova nu fac suficiente lucru pentru a-si spori vizibilitatea.
"UE nu face nimic pentru a deveni placuta aici", subliniaza el, notand ca si microproiectele, ca unul sustinut de UE pentru ingrijirea cainilor vagabonzi din Bender, ar putea face o diferenta. "Postul meu de radio este singurul care difuzeaza cantece moldovenesi in Trasnistria. Asta inseamna oare ca imi pasa mai mult de ajungerea la un soi de intelegere, decat guvernul din R. Moldova?", intreaba Volovei.
Fostul oficial al lui Smirnov, Sirokov, vorbeste si el despre modul de gindire al Tiraspolului asupra relatiilor cu UE. El spune ca este unul dintre cei "cinci sau zece" oameni din Transnistria care inteleg cum functioneaza UE sau care au auzit de sefa diplomatiei UE, Catherine Ashton. El noteaza ca Tiraspol vrea legaturi economice mai bune cu Uniunea, dar politicile UE trateaza R.Moldova si Transnistria ca o singura entitate, ignorand realitatea statului de facto.
Ca o nota mai sumbra, el spune ca Transnistria considera UE o amenintare la adresa securitatii. "Oamenii inteleg ca UE si Rusia sunt in competitie aici, deci, daca alegi Rusia ca partener strategic, atunci percepi UE ca o amenintare", subliniaza fostul oficial.
Cu privire la relatiile cu Rusia, el spune ca Transnistria "este mica si slaba", in timp ce Rusia "este o tara mare, cu propriile probleme", ceea ce inseamna ca interesele Transnistriei nu sunt o prioritate pentru Moscova. Intrebat daca lui Smirnov ii pasa de binele poporului sau, el declara ca numai forta nu l-ar putea tine la putere. "Nu are de ales. Traieste aici. Avem multe probleme, iar oamenii inteleg. Avem nevoie de reforme in sistemul politic si economic. Da, autoritatile pot construi un gard in jurul lor, dar, daca fac asta, vor cadea", conchide el.
A cincea :
Posibile probleme pentru politica Uniunii Europene faţă de ţările incluse în Parteneriatul Estic
MAI 8
Publicat de bătăiosu
Politica Uniunii Europene faţă de ţările vecine din estul continetului ar putea întâmpina probleme, în pofida lansării Parteneriatului Estic, opinia publică europeană manifestând o tendinţă introspectivă şi protecţionistă, comentează Moscow Times.
Ideea lansării Parteneriatului Estic a derivat dintr-o iniţiativă promovată în vara anului trecut de Polonia şi Suedia.
Noua iniţiativă vizează exclusiv ţările de la graniţa de est a UE – Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan – şi este concepută pentru a consolida Politica Europeană de Vecinătate. Potrivit Moscow Times, Parteneriatul Estic va trimite un semnal pozitiv în acele ţări având ca scop schimbarea climatului şi sprijinirea apropierii acestora de Uniunea Europeană.
Această "ofertă" a fost criticată de Rusia, comentează Moscow Times, însă Uniunea Europeană întâmpină probleme în a-i convinge pe liderii acestor ţări să participe la summitul de joi de la Praga. Potrivit cotidianului rus, aceia care au fost de acord să participe nu sunt o "reclamă bună" pentru regiune.
Cota de popularitate a preşedintelui ucrainean Viktor Iuşcenko este sub cinci la sută după ce şi-a condus ţara către crize repetate de la "revoluţia portocalie" din 2004, susţine Moscow Times.
Preşedintele georgian, Mihail Saakaşvili, se confruntă cu proteste interne după "aventura militară eşuată" din august 2008.
Armenia are de asemenea de a face cu manifestaţii în urma alegerii controversate a preşedintelui Serge Sarkisian în februarie 2008 care a condus la moartea a zece persoane.
În martie, preşedintele azer Ilham Aliev a organizat un referendum pentru modificarea Constituţiei prin care a instrumentat implementarea mandatului prezidenţial pe viaţă.
La cinci ani de la extinderea "big bang" a Uniunii Europene când au aderat opt foste state comuniste, UE este în pericol de a pierde interesul vecinilor de la est din cauza automulţumirii şi a abordării laborioase faţă de criză.
Ţările vecine UE din est nu sunt similare cu statele din centrul şi estul Europei care şi-au negociat aderarea în anii ’90, susţine publicaţia rusă. Statalitatea acestora este slabă, liderii sunt adesea mai slabi şi nu există un consens în privinţa destinului european care a permis realizarea de reforme în Polonia, Slovacia şi în ţările baltice.
Potrivit Moscow Times, Rusia şi-a modificat modalitatea în care acţionează în regiune faţă de 2004 când a intervenit în politica din Ucraina.
În prezent face uz de o putere incomensurabilă faţă de cea a UE, un exemplu dat de publicaţia rusă fiind bazele militare pe care a reuşit să le păstreze în fiecare din cele şase foste republici sovietice. De asemenea, Rusia ia măsuri similare celor ale UE, cum ar fi deschiderea pieţei muncii.
Moscova foloseşte mai puţină constrângere şi mai mulţi "morcovi", oferind asistenţă economică, garanţii în materie de securitate şi o ideologie a "democraţiei suverane", adoptată de multe elite post-sovietice.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
