Va rog frumos dati-mi si mie o lista cu tot ce se face in clasa V-VIII la romana si mate!

Păi . la romană . 1. Lectura
1.1. Cartea ­ obiect cultural. Titlul. Autorul. Tabla de materii. Aşezarea în pagină. Volumul. Biblioteca.
1.2. Teoria literară
1.2.1. Raportul dintre realitate şi literatură.
1.2.2. Textul şi opera. Opera literară.
1.2.3. Structura operei literare. Structura textului narativ. Naraţiunea (ce şi cum se povesteşte, autorul, naratorul), Descrierea. Dialogul. Personajul: caracterizarea sumară – portretul fizic şi portretul moral.
1.2.4. Figurile de stil. Personificarea. Comparaţia. Enumeraţia. Repetiţia. Epitetul.
1.2.5. Versificaţia. Strofa şi versul. Rima.
1.3. Textul
1.3.1. Texte literare ­ populare şi culte ­ aparţinând diverselor genuri şi specii. Specie obligatorie: basmul.
1.3.2. Texte nonliterare:articolul de dicţionar, reclama etc.

2.1. Comunicarea orală
2.1.1. Situaţia de comunicare. Emiţător. Receptor. Mesaj. Context. Cod. Canal. Situaţia de comunicare dialogată şi monologată.
2.1.2. Structurarea textului oral
Organizarea logico­semantică a mesajului. Ideea principală, ideea secundară. Planul simplu şi planul dezvoltat de idei, rezumatul oral.
*Organizarea formală a mesajului. Selectarea cuvintelor. Organizarea propoziţiei şi a frazei. Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale şi nonverbale (gesturi, mimică etc.).
Textul dialogat. Organizarea dialogului simplu. Semnalele verbale şi nonverbale de iniţiere a unui dialog. Formule elementare de menţinere şi de încheiere a dialogului. Formule de salut, de prezentare, de identificare, de permisiune şi de solicitare.
*Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire:
- identificarea unei persoane, a unui obiect, a unui grup de persoane sau de obiecte;
- adresarea către o persoană, salutarea;
- punerea unei întrebări, răspunsul afirmativ sau negativ la o întrebare;
- iniţierea sau încheierea unui schimb verbal;
- susţinerea unei discuţii directe sau telefonice;
- cererea sau oferirea unei informaţii despre: identitatea, starea, ocupaţia, calitatea socială a unei persoane; forma, calitatea, utilitatea unor obiecte; mediul familial, mediul social al unei persoane; un orar, un itinerar, desfăşurarea unei acţiuni;
- exprimarea acordului sau a dezacordului, a gusturilor, a punctelor de vedere în legătură cu un fapt sau o persoană;
- descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte;
- prezentarea unei acţiuni sau a unei înlănţuiri de acţiuni.
2.2. Comunicarea scrisă
2.2.1. Procesul scrierii
Documentarea în vederea realizării unei lucrări. Părţile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea).
Elemente auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze etc.).
Reguli de ortografie şi de punctuaţie. Valenţe expresive în textele studiate.
2.2.2. Contextele de realizare
Povestirea unor întâmplări reale sau imaginare. Descrierea.
Transformarea textului dialogat în text narativ. Rezumatul. Aprecieri sumare referitoare la textele lirice şi epice.

3.1. Lexicul
Vocabularul limbii române.
Cuvântul – unitate de bază a vocabularului. Forma şi conţinutul. Cuvântul de bază. Cuvântul derivat. Rădăcina. Sufixele. Prefixele.
Familia lexicală (numai cuvintele formate prin derivare).
Sinonimele.
Antonimele.
3.2. Noţiuni de fonetică. Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Grupurile de sunete (diftongul, triftongul). Hiatul. Silaba. Regulile de despărţire a cuvintelor în silabe. Ortografia pentru despărţirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei şi a apostrofului).
3.3. Noţiuni elementare de sintaxă (actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar). *Părţile gramaticii (morfologia şi sintaxa). Propoziţia şi părţile de propoziţie. Propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. Dezvoltarea unei propoziţii simple. Propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă. Propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă. Fraza.
3.4. Morfosintaxa
3.4.1. Verbul - nucleul comunicării.
Timpul, persoana, numărul.
Modurile personale şi modurile nepersonale (recunoaşterea acestora în text).
Timpurile modului indicativ: prezent, imperfect, perfect simplu, perfect compus, mai-mult-ca-perfectul, viitorul I (formele literare şi populare).
Verbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea.
Funcţia sintactică – predicatul verbal; predicatul nominal (verbul copulativ a fi şi numele predicativ).
3.4.2. Substantivul (actualizare).
Substantivele comune şi substantivele proprii. Genul. Numărul. Articolul. Articolul hotărât. Articolul nehotărât.
Cazurile substantivului
Nominativul. Funcţii sintactice: subiect şi nume predicativ.
Acuzativul. Prepoziţia – rolul ei în exprimarea acuzativului. Prepoziţia simplă şi compusă. Funcţii sintactice: complement şi atribut.
Dativul. Funcţii sintactice: complement (fără precizarea felului).
Genitivul. Articolul genitival (posesiv). Acordul în gen şi în număr al articolului genitival cu substantivul determinat. Utilizarea corectă a substantivelor proprii în dativ-genitiv. Funcţii sintactice: atribut substantival.
Vocativul.
3.4.3. Substituţi ai substantivului
3.4.3.1. Pronumele
Pronumele personal: persoana, numărul, genul. Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal. Alte forme ale pronumelui personal: dânsul, dânsa, dânşii, dânsele. Funcţiile sintactice: subiect, atribut pronominal, complement.
Pronumele personal de politeţe. Formule reverenţioase de adresare.
3.4.3.2. Numeralul
Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Funcţii sintactice: subiect, atribut, complement.
3.4.4. Determinanţii substantivului
Adjectivul
Adjectivele variabile şi invariabile. Acordul cu substantivul în gen, număr şi caz. Funcţii sintactice: atribut adjectival şi nume predicativ. Adjectivele formate cu prefixe şi cu sufixe. Topica adjectivului.
3.4.5. Părţile de vorbire neflexibile
3.4.5.1. Adverbul
Adverbele de loc, de timp, de mod. Adverbele provenite din adjective.
Funcţia sintactică: complement.
3.4.5.2. Interjecţia.
Rolul interjecţiei în comunicare.
3.5. Sintaxa propoziţiei
3.5.1. Predicatul.
Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale)
Predicatul nominal (numai verbul a fi). Numele predicativ simplu şi multiplu. Valorile sintactice şi semantice ale verbului a fi.
3.5.2. Subiectul
Subiectul exprimat (simplu şi multiplu). Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv, pronume, numeral). Acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr (actualizare).
3.5.3. Atributul
Elementele regente ale atributului.
Atributul adjectival (exprimat prin adjectiv propriu-zis, adjectiv provenit din verb la participiu).
Atributul substantival. Atributul substantival genitival şi atributul substantival prepoziţional.
3.5.4. Complementul
Elementele regente ale complementului (numai verbul).
Complementele circumstanţiale şi necircumstanţiale.
Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod (tratare semantică).
3.6. Sintaxa frazei. Fraza. Propoziţia principală. Propoziţia secundară. Fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare. Elementele de relaţie în frază: conjuncţiile (simple şi compuse). Coordonarea şi subordonarea.
Atât știu eu ca intra 7 și a 8 nu am ajuns. dar e tot la fel faci recapitulare . .
La mate Faci la algebră mai inatăi multimea nr naturale . in ea cuprinde ce sunt cifrele definitie ... 2 axa nr naturale. 3 operati cu nr nat. a. adunarea. b. scăderea. c .inmulțirea si împărțirea . d puterea . e ordinea efectuari operatiilor . f. ordinea efectuări operatiilor . g. operati cu puteri (reguli de calcul) .i. compararea puterilor. j. patrat perfect si cub . ca. ultima cifra a unei puteri. l. scrierea unu nr in baza a 2a. apoi divizibilitatea in N .(sunt mai multe lucruri si aici ) .apoi multimea numerelor inregi (z) . si aici sunt multe . apoi multimea nr rationale ( cu) . apoi radicali din ordinul al 2-lea . apoi rapoarte , procente ,proporti , medii apoi vine geometria : mai intai unghiul cu proprietati si cu mult mai multe apoi dreptele paralele cu multe proprietaati si desene . apoi triunghiul oarecare cu mul mai multe proprietati apoi triunghiul isoscel si triunghiul echilateral apoi asemanarea triunghiurilo apoi triunghiul dreptunghiuc apoi patrulatere cu paralelogram si patrat si romb si dreptunghi si trapez apoi cercul (aici ai vreo 12 teroreme pe zi de invățat ) apoi poligoane regulate apoi paralelismul in spatiu apoi perpendicularitatea in spatiu apoi prisma regulata dreapta si apoi piramida regulata si triunghiul de piramida regulată . si apoi din penultimile lecti adică din piramida regulata dreapta si prisma regulata dreapta si cubul si paralelipipedul dreptunghic faci o fisă ca să fie toate pe o foiae . să speram ca te.am ajutat