Puteti sa imi spuneti si mie care sunt trasaturile pastelului?

-evoca un peisaj surprins intr-un anumit anotimp sau intr-un moment anume a zilei;
-transmite sentimentele,trairile si emotiile eului contemplator,in mod direct;
-privilegiaza descrierea,recurgand la numeroase imagini artistice (vizuale,auditive,olfactive,statice/dinamice etc);
-se structureaza -de obicei- pe secvente poetice,care corespund unor tablouri cu anumite dominante cromatice;
-favorizeaza sensurile figurate ale cuvintelor,pentru a exprima realitatea filtrata prin prisma subiectivitatii eului,;
-cultiva muzicalitatea (prin versificatie,prin curgerea melodioasa a silabelor in vers sau/si prin aliteratii,asonante,reverberatii sonore, etc);
-stabileste analogii cu pictura, de unde se preia denumirea speciei.

Pastelul,specie a genului liric,este o poezie descriptiva,in care autorul descrie un tablou de natura,un aspect din natura ori un interior in masura sa provoace o stare de spirit,o emotie.(Aceasta este definitia pe care o folosesti la inceput si apoi poti spune despre modul de expunere predominant care este descrierea, imaginile artistice si figurile de stil, sentimentele pe care le transmite autorul ). Succes!

-mijloc de expunere predominant descrierea
-autorul descrie un tablou din natura si isi exprima sentimentele in raport cu acesta
-imaginile artistice(auditive,motrii,cromatice)
-figurile de stil (epitete,comparatii, inversiuni, metafore etc.)
-prezenta scazuta a verbelor
-foloseste cuvintele cu sens figurat pentru a da textului o alura mai frumoasa

Specia literara lirica, in versuri
ca mod de expunere predomina descrierea in versuri
apartinand genului liric, intalnim frecvent imagini poetice, termeni cu sens figurat, deci numeroase figuri de stil;
daca apar personaje, ele nu sunt implicate in actiune, ci completeaza tabloul / tablourile;
Def la pastel e " Pastelul este o creatie lirica drscriptva care contureaza un tablou al naturii"

— specie literara lirica, in versuri (elemente de pastel apar si la prozatori precum Mihail Sadoveanu, considerat un poet in proza — in 1925, Eugen Lovinescu afirma: „Sadoveanu este, poate, cel mai puternic poet la naturii", dar si alti prozatori;
— eul liric isi exprima direct sentimentele, influentate de aspectul naturii;
— se desprind, deci, sentimentele eului liric: admiratie, veneratie, extaz, incantare, tristete, melancolie, nostalgie etc.;
— ca mod de expunere, predomina descrierea in versuri;
— nu apare actiunea in sine, ci gasim elemente de miscare (dinamice), necesare descrierii;
— daca apar personaje, ele nu sunt implicate in actiune, ci completeaza tabloul / tablourile;
— deoarece termenul de „pastel" este comun si picturii, apar tablourile de natura, de altfel, termenul de „tablou" (din fr. tableau) este utilizat in special in pictura, de unde a fost transferat in literatura indicand „fixarea unei imagini", sintetizand o serie de elemente semnificative;
— apartinand genului liric, intalnim frecvent imagini poetice, termeni cu sens figurat, deci numeroase figuri de stil;
— imaginile poetice pot fi vizuale, auditive, olfactive, chinestezice etc., si rezulta din utilizarea anumitor parti de vorbire cu rol stilistic, din constructii cu sens figurat;
— dintre elementele stilistice, frecvente sunt epitetele cromatice, necesare redarii culorii predominante a tabloului/tablourilor: „zale argintie, umeri dalbi" (Vasile Alecsandri), „norii suri, bruma argintie" (Octavian Goga), „mugur alb si roz si pur" (George Bacovia) etc.;
— titlul este sugestiv, indicand elementul descriptiv: „Iarna", „Toamna", „Primavara", „Vara", „Viscolul", „Gerul", „Sania", „In miezul verii", „Oaspetii primaverii", „Vestitorii primaverii", „Iarna pe ulita", „Balta", „La gura sobei", „Malul Siretului"; se pot intalni si elemente ce denumesc sarbatorile din viata poporului si repere agrare (cositul, secerisul, „glasul" morilor). Unii pastelisti isi intituleaza respectivele creatii chiar „Pastel": George Cosbuc, George Toparceanu etc.;
— in majoritatea pastelurilor, apare comuniunea omului cu natura;
— natura este personificata, umanizata, in multe pasteluri luand infatisarea unei fete (alegorie);
— in multe pasteluri, apar elemente de imn, de oda, de meditatie.
Cam astea le stiu