Care este cea mai importanta sarbatoare in Iudaism si in Islam?

Conform Wikipedia la Iudaism ar fi acestea :
Sâmbăta[modificare | modificare sursă]
Sâmbăta este principala zi de sărbătoare evreiască, ziua de odihnă a Creatorului după cele șase zile de facere a lumii (Geneza). Potrivit religiei evreiești, este interzis să se lucreze în ziua de sâmbătă și în zilele de sărbători.

Roș haȘana[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Roș haȘana.
Roș Hașana este Anul Nou conform calendarului mozaic.

Purim[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Purim.
Purim este o sărbătoare evreiasca care comemorează eliberarea poporului evreu din Imperiul Persan antic de distrugere de către Haman, după cum este scris în cartea biblică Cartea Esterei (Megillat Esther). În funcție de poveste, Haman trage la sorți pentru a stabili data la care să fie exterminați evreii.

Șavuot[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Șavuot.
Șavuot (ebraică: שבועות; în pronunția așkenază Șavuos, ad literam, "Sărbătoarea săptămânilor") este o sărbătoare evreiască care cade în ziua a șasea a lunii Sivan (sfârșitul lunii mai - începutul lunii iunie). Ea eternizează momentul cînd Legea divină Tora a fost dată poporului evreu pe muntele Sinai. Este una din așa-numitele "șaloș regalim", adică cele trei evenimente festivalice când evreii făceau pelerinaj la Ierusalim.

Sukkot (סוכות)[modificare | modificare sursă]
În timpul sărbătorii de Sukkot (סוכות) evreii ies din casele lor și locuiesc timp de șapte zile în niște umbrare sau colibe construite după reguli stricte, în amintirea celor patru zeci de ani de pribegie în deșert.

Pesah (פסח - Paștele )[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Pesah.
În timpul celor șapte zile ale sărbătorii Paștelui פסח (Pessah) (în amintirea ieșirii din Egipt מצרים) nu se mănâncă pâine dospită din cele cinci feluri de cereale, ci numai „pască", pâine nedospită, (în ebraică mața מצה).

Iom Kipur[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Iom Kipur.
Iom Kippur (יום כפור iom kippùr, Ziua ispășirii) - este una din cele trei mari Sărbători evreiești; este ziua de post religioasă ebraică care celebrează ziua ispășirii. În Torah este numită Yom haKippurim ("Ziua celor care ispășesc"). Este una din așa-zisele Iamim Noraim ("Zilele temerii reverențioase"). Iamim Noraim sunt Roș haȘana și Yom Kippur, respectiv primele și ultimele două zile din cele Zece zile ale Penitenței.

Hanuka[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Hanuka.
Hanuka (în ebraică חֲנֻכָּה sau חנוכה) reprezintă "Sărbătoarea inaugurării" sau "Sărbătoarea luminilor".

Iar in Islam, : Ramadanul sau ramazanul (arabă رمضان, Ramaḍān, persană Ramazan, AFI: rɑmɑˈdˤɑːn; turcă Ramazan) este a noua lună a calendarului islamic, care durează 29 sau 30 de zile. Este luna postului, fiind sărbătoarea musulmană cea mai importantă. Sărbătoarea Eid ul-Fitr (arabă عيد الفطر) este cea care marchează încheierea postului, dar și prima zi a lunii care succede ramazanului.

Ramazanul este considerată luna pocăinței și sacrificiului, care celebrează perioada în care profetul Mahomed a primit revelația coranică. Timp de aproximativ 30 de zile, musulmanii adulți trebuie să postească din zori până după apusul soarelui. Postul înseamnă abstinența de la mâncare, băutură, fumat și relații sexuale, în intervalul menționat. Călătorii, femeile gravide, femeile care alăptează și bolnavii pot amâna postul, urmând a-l ține ulterior. În această lună, considerată a iertării și a milei, musulmanii nu trebuie să mintă, să jignească sau să blesteme. Religia islamică stabilește postul ca un mijloc de purificare, un exercițiu de autocontrol și o dovadă de credință.