Care sunt probleme interumane (daca le pot numi astfel ) ale unui individ care a crescut fara prezenta tatalui in mare parte din copilaria sa?
Dar fara prezenta mamei?
Cred ca efectele unei astfel de cresteri vor fi diferite in functie de sexul "individului" in cauza.
Avem 4 cazuri :
1. Fata crescuta fara mama.
2.Baiat crescut fara mama.
3. Fata crescuta fara tata.
4.Baiat crescut fara tata.

3. Fata crescuta fara tata.
Pot să dau răspunsuri pe baza experienței mele personale, de la mine din familie.
Mama mea, crescută fără tată.
Tatăl ei a decedat ca urmare a unei răni nevindecate, glonț care nu a putut fi extras rezultat din primul Război Mondial. A rămas orfană de tată la 1 an.
A compensat această lipsă a tatălui, prin decizia poate inconștientă de a suplini această lipsă prin adoptarea unor atitudini ale sexului masculin. Autoritate, leadeship, responsabilitate totală față de problemele familiei. O latură pe care o consideram negativă când eram copil, o tendință de a impune punctul de vedere în probleme majore ale vieții cu argumente regulamente și comportamente care nu suportau comentarii, refuz, sau atitudine liberă din partea mea. Acum îmi dau seama că avea dreptate.
Tatăl. Orfan de război. Tatăl mort în primul Război Mondial. Gara unde era cu trupa a fost bombardată. A murit pe loc.
Familia, mama singură, au petrecut anii 1917-1927 în condiții economice foarte precare, cu doi copii minori și o pensie de război insuficientă.
La 10 ani tatăl a luat decizia și a obținut o bursă de elev al Liceului Militar din Cernăuți, care atunci făcea parte din România Mare. Acolo a primit educație militară. Armata i-a ținut loc de mamă și tată, a mai revenit acasă doar în vacanțe.
Spre deosebire și în contrast cu mama, a fost cu noi copii cel mai blând om din lume. Era patriot. Ca să ne cunoaștem țara și ca să o iubim, ne-a dus în excursii prin țară cu bilet CFR în circuit, la munte, la mare, uneori în marșuri de o zi întreagă pe care el ni le prezenta atât de atrăgătoare cu toată oboseala extenuantă încât au ajuns să ne placă atât de tare, încât o dată când îl durea pe el piciorul, un genunchi, noi am insistat să luptăm cu toții în continuare, să terminăm marșul pe care ni l-am propus.
La 45 de ani a terminat o facultate începută când era pe front, dându-ne un exemplu de perseverență și dedicație față de o meserie.
Ne-a susținut intr-un mod tacit dar ferm când am trecut prin furtunile adolescenței.
A preferat să aibă în viață un profil modest, cu toate că, dacă rămânea în armată ca specialist, ar fi putut să ajungă general.
La pensie s-a străduit să rămână util și a dobândit calitatea de
meșter în tâmplărie sculptată de lux, cu toate că avea din naștere un pic de mâini neîndemânatice.

Pentru toate sexele referitoare la "categoria" fără mamă, presupun că putem încadra următoarele elemente/însușiri :
Incapacitate de a-şi exprima emoţiile, depresie, relaţii sociale dezorganizate şi o adaptare maladivă la cerinţele sociale sunt doar câteva dintre problemele copiilor care cresc fără mamă. Cel mai vizibil efect negativ al lipsei materne apare însă nu în primii ani ai despărţirii, ci în perioada adolescenţei.
Afecţiunea dintre copil şi mama sa poate fi considerată o prelungire a conexiunii fiziologice dintre cei doi, existentă încă din fazele intrauterine.
Legătura afectivă a copilului mic fata de cea care i-a dat viaţă este foarte vizibilă în primii de viaţă. Separarea bebeluşului de mamă, spre exemplu, provoacă din partea micuţilur, reacţii care, în cele mai grave situaţii, pot ajunge până la refuzul de a mai mânca sau enuresis (urinatul in pat). Şi copiii mai mari pot reacţiona violent la despărţirea de mamă, chiar şi când este vorba doar despre o separare temporară.

Iar fără tată. putem spune :
Ca sa intelegem mai bine rolul tatalui, sa ne gandim pentru inceput ca parintele este persoana pe care copilul o imita si pe care si-o ia ca model in primii ani de viata. Copilul isi imita parintii in mod natural, le preia gesturile si felul de a fi, fara sa isi puna problema daca este bine ce face, sau daca isi insuseste trasaturi de caracter pozitive sau negative.

Parintii ne transmit si primele notiuni legate de identitatea noastra de sex. De la tata baiatul invata cum sa te porti ca un barbat, si de la mama fetita invata ce inseamna sa fii o femeie. Cand tatal lipseste insa, baiatul nu mai are cu cine sa se identifice. Ii este greu sa stie cum anume sa fie, in lipsa unui model de urmat.

In acest caz, situatia se poate ameliora daca mama reuseste sa introduca in anturajul baiatului un barbat pe care copilul sa il preia ca model. De asemenea pe baiat il ajuta foarte mult sa i se prezinte tatal intr-o maniera pozitiva, pentru ca in felul acesta ii este dat ca exemplu, si el isi face o idee despre ce anume inseamna sa fie un barbat. Cel mai fericit caz este cel in care mama isi gaseste un nou partener, pe care copilul il accepta si il ia ca model.