Caracteristicile operei epice sunt:
1.Se defineste prin situatia in care exista un narator (povestitor) care relateaza unui auditoriu un eveniment trecut.
2. De regula, exista un singur narator (care se identifica de cele mai mute ori cu autorul).
3. Se utilizeaza, de obicei, pers.aIII-a in povestire si, implicit, forme verbale ale timpului trecut.
4. Se caracterizeaza prin prezenta unui loc, timp si spatiu al actiunii.
5. Sunt prrezente personaje, dintre care unele pot reprezenta cu fidelitate punctul de vedere al naratorului.
6.In cuprinsul operei epice pot avea loc salturi in timp (dislocari temporale).
7.De regula, opera epica este sinonima cu naratiunea (povestirea) fiindca posibilitatea de a identifica un text epic se face prin incercarea de a-l povesti.
8. Naratiunea este, asadar, opera literara in care sunt povestite, (narate) evenimente, intamplari, apartinand, de regula, trecutului, intr-o anumita ordine.
9. Naratiunea poate fi in proza dar si in versuri.
Bafta!
Bună.
GENUL EPIC
Genul epic:
-intr-o opera epica exista un narator(povestitor),exista personaje(participanti la actiune) si exista actiune(desfasurarea intamplarilor intr-o anumita ordine)
- modul de expunere predominant al operelor epice este narațiunea.
-cuprinde totalitate operelor epice populare sau culte.
-este genul literar care cuprinde texte în proză sau în versuri,în care un narator povestește ceva.
- elementele definitorii ale operei epice sunt:naratorul,acțiunea,personajele,preponderența narațiunii ca mod de expunere.
-autorul este persoana care imaginează și scrie un text.
-naratorul este vocea care relatează întâmplarile
Structura narativă:
- Alternanța este procedeul prin care sunt prezentate în paralel două fire narative într-un text.
-înlănțuirea este procedeul de legare a secvențelor într-o operă epică,care constă în dispunerea cronologică a întâmplărilor unele după altele.
- Inserția este procedeul care constă în includerea unei povești în alta(povestirea în ramă) într-o operă epică.
Perspectiva narativă
- Narațiunea poate fi relatată la persoana I sau la persoana a III-a.
- Narațiunea la persoana I (când naratorul povestește despre sine). El își asumă astfel atât rolul de narator,cât și pe acela de personaj implicat în evenimentele relatate.
- Narațiunea la persoana a III-a (când naratorul povestește despre alții). El pare,adesea, că știe totul despre întâmplările relatate, despre gândurile, intențiile și sentimentele personajelor.
Momentele subiectului
1. Expozițiunea ( fixează spațiul, timpul, personajele și motivul/motivele conflictului ).
2.Intriga ( momentul în care se declanșează conflictul între personaje ).
3.Desfășurarea acțiunii (prezintă întâmplările într-o ordine cronologică ).
4. Punctul culminant (corespunde momentului celui mai tensionat al conflictului ).
5.Deznodământul (momentul rezolvării conflictului ).
Spațiu și timp:
- Indicii de spațiu vizează așezarea în spațiu a obiectelor și deplasarea în spațiu a personajelor.
- Indicii de timp fac referire la momentul acțiunii.
Modalități de expunere:
Modalitățile de expunere sunt : Narațiunea, Descrierea și Dialogul.
- Narațiunea este un mod de expunere care prezintă o succesiune de întâmplări petrecute într-o ordine cronologică.
-Descrierea este un mod de expunere care constă în prezentarea sugestivă a unor obiecte, personaje si fenomene ale naturii. Descrierea literară reflectă sentimentele și impresiile celui care privește și descrie.
Descrierea :
a. obiectivă oferă informații într-o anumită manieră,conform cu realitatea.
b. subiectivă oferă informații filtrate prin viziunea autorului. Ea creează o anumită impresie și/sau emoție asupra cititorului. Este marcată de felul cum percepe sau își imaginează obiectul descris cel care face descrierea.
-Dialogul este un mod de expunere alcătuit dintr-o înlănțuire de replici,prin care se reproduce o discuție între două sau mai multe personaje.
-Dialogul ca mijloc de caracterizare a personajului se referă la: felul de a vorbi, felul de a gândi, comportamentul și atitudinile personajului caracterizat. Personajul este cel care participă la acțiunile narate.
Personajul poate fi: 1. Principal; 2. Secundar(are un rol mai puțin important); 3. Episodic(nu apare decat in 1-2 episoade) ); 4. Figurant(simplu martor).
Succes!
Genul epic:
-intr-o opera epica exista un narator(povestitor),exista personaje(participanti la actiune) si exista actiune(desfasurarea intamplarilor intr-o anumita ordine)
- modul de expunere predominant al operelor epice este narațiunea.
-cuprinde totalitate operelor epice populare sau culte.
-este genul literar care cuprinde texte în proză sau în versuri,în care un narator povestește ceva.
- elementele definitorii ale operei epice sunt:naratorul,acțiunea,personajele,preponderența narațiunii ca mod de expunere.
-autorul este persoana care imaginează și scrie un text.
-naratorul este vocea care relatează întâmplarile
Structura narativă:
- Alternanța este procedeul prin care sunt prezentate în paralel două fire narative într-un text.
-înlănțuirea este procedeul de legare a secvențelor într-o operă epică,care constă în dispunerea cronologică a întâmplărilor unele după altele.
- Inserția este procedeul care constă în includerea unei povești în alta(povestirea în ramă) într-o operă epică.
Perspectiva narativă
- Narațiunea poate fi relatată la persoana I sau la persoana a III-a.
- Narațiunea la persoana I (când naratorul povestește despre sine). El își asumă astfel atât rolul de narator,cât și pe acela de personaj implicat în evenimentele relatate.
- Narațiunea la persoana a III-a (când naratorul povestește despre alții). El pare,adesea, că știe totul despre întâmplările relatate, despre gândurile, intențiile și sentimentele personajelor.
Momentele subiectului
1. Expozițiunea ( fixează spațiul, timpul, personajele și motivul/motivele conflictului ).
2.Intriga ( momentul în care se declanșează conflictul între personaje ).
3.Desfășurarea acțiunii (prezintă întâmplările într-o ordine cronologică ).
4. Punctul culminant (corespunde momentului celui mai tensionat al conflictului ).
5.Deznodământul (momentul rezolvării conflictului ).
Spațiu și timp:
- Indicii de spațiu vizează așezarea în spațiu a obiectelor și deplasarea în spațiu a personajelor.
- Indicii de timp fac referire la momentul acțiunii.
Modalități de expunere:
Modalitățile de expunere sunt : Narațiunea, Descrierea și Dialogul.
- Narațiunea este un mod de expunere care prezintă o succesiune de întâmplări petrecute într-o ordine cronologică.
-Descrierea este un mod de expunere care constă în prezentarea sugestivă a unor obiecte, personaje si fenomene ale naturii. Descrierea literară reflectă sentimentele și impresiile celui care privește și descrie.
Descrierea :
a. obiectivă oferă informații într-o anumită manieră,conform cu realitatea.
b. subiectivă oferă informații filtrate prin viziunea autorului. Ea creează o anumită impresie și/sau emoție asupra cititorului. Este marcată de felul cum percepe sau își imaginează obiectul descris cel care face descrierea.
-Dialogul este un mod de expunere alcătuit dintr-o înlănțuire de replici,prin care se reproduce o discuție între două sau mai multe personaje.
-Dialogul ca mijloc de caracterizare a personajului se referă la: felul de a vorbi, felul de a gândi, comportamentul și atitudinile personajului caracterizat. Personajul este cel care participă la acțiunile narate.
Personajul poate fi: 1. Principal; 2. Secundar(are un rol mai puțin important); 3. Episodic(nu apare decat in 1-2 episoade) ); 4. Figurant(simplu martor)
Intr-o povestire in care exista genul epic exista si personaje.Trasaturile sunt exprimate in mod direct(de narator si personaje) si indirect(prin fapte).Sentimentele sunt exprimate in mod indirect. Exista diferite persoane(I a doua si a treia). Intr-o povestire cu genul epic este actiune.Cam atat stiu, sper ca te-am ajutat.
Genul epic:
- intr-o opera epica exista un narator(povestitor),exista personaje(participanti la actiune) si exista actiune(desfasurarea intamplarilor intr-o anumita ordine)
- modul de expunere predominant al operelor epice este narațiunea.
- cuprinde totalitate operelor epice populare sau culte.
- este genul literar care cuprinde texte în proză sau în versuri,în care un narator povestește ceva.
- elementele definitorii ale operei epice sunt:naratorul,acțiunea,personajele,preponderența narațiunii ca mod de expunere.
- autorul este persoana care imaginează și scrie un text.
- naratorul este vocea care relatează întâmplarile
Structura narativă:
- Alternanța este procedeul prin care sunt prezentate în paralel două fire narative într-un text.
- Înlănțuirea este procedeul de legare a secvențelor într-o operă epică,care constă în dispunerea cronologică a întâmplărilor unele după altele.
- Inserția este procedeul care constă în includerea unei povești în alta(povestirea în ramă) într-o operă epică.
Perspectiva narativă
- Narațiunea poate fi relatată la persoana I sau la persoana a III-a.
- Narațiunea la persoana I (când naratorul povestește despre sine). El își asumă astfel atât rolul de narator,cât și pe acela de personaj implicat în evenimentele relatate.
- Narațiunea la persoana a III-a (când naratorul povestește despre alții). El pare,adesea, că știe totul despre întâmplările relatate, despre gândurile, intențiile și sentimentele personajelor.
Momentele subiectului
1. Expozițiunea ( fixează spațiul, timpul, personajele și motivul/motivele conflictului ).
2.Intriga ( momentul în care se declanșează conflictul între personaje ).
3.Desfășurarea acțiunii (prezintă întâmplările într-o ordine cronologică ).
4. Punctul culminant (corespunde momentului celui mai tensionat al conflictului ).
5.Deznodământul (momentul rezolvării conflictului ).
Spațiu și timp:
- Indicii de spațiu vizează așezarea în spațiu a obiectelor și deplasarea în spațiu a personajelor.
- Indicii de timp fac referire la momentul acțiunii.
Modalități de expunere:
Modalitățile de expunere sunt : Narațiunea, Descrierea și Dialogul.
- Narațiunea este un mod de expunere care prezintă o succesiune de întâmplări petrecute într-o ordine cronologică.
-Descrierea este un mod de expunere care constă în prezentarea sugestivă a unor obiecte, personaje si fenomene ale naturii. Descrierea literară reflectă sentimentele și impresiile celui care privește și descrie.
Descrierea :
a. obiectivă oferă informații într-o anumită manieră,conform cu realitatea.
b. subiectivă oferă informații filtrate prin viziunea autorului. Ea creează o anumită impresie și/sau emoție asupra cititorului. Este marcată de felul cum percepe sau își imaginează obiectul descris cel care face descrierea.
-Dialogul este un mod de expunere alcătuit dintr-o înlănțuire de replici,prin care se reproduce o discuție între două sau mai multe personaje.
-Dialogul ca mijloc de caracterizare a personajului se referă la: felul de a vorbi, felul de a gândi, comportamentul și atitudinile personajului caracterizat. Personajul este cel care participă la acțiunile narate.
Personajul poate fi: 1. Principal; 2. Secundar(are un rol mai puțin important); 3. Episodic(nu apare decat in 1-2 episoade) ); 4. Figurant(simplu martor). 5.Personajele dinamice se schimba in timp, de obicei, in urma rezolvarii unui conflict central sau dupa ce se confrunta cu o criza majora. De obicei, personajele dinamice tind sa fie personajele principale mai degraba decat cele secundare, pentru ca rezolvarea conflictului este rolul major al personajelor centrale.
6.Personajele statice(nu se schimba in timp; personalitatea lor nu se transforma si nici nu evolueaza).
7.Personajele complexe(sunt oameni cu stari conflictuale si contradictorii).
8.Personajele plate(sunt opusul celor complexe.Aceasta personalitate literara este notabila pentru o singura trasatura principala).
9.Personajele stereotip(sunt acelea care au devenit conventionale prin utilizarea repetata in diverse tipuri de povestiri. Sunt instantaneu recunoscute de cititori sau membrii audientei. Exemple de persoanaje stereotip: femme fatale, detectivul cinic, dar moral, omul de stiinta nebun, tocilarul cu ochelari, etc. Aceste personaje sunt in mod normal unidimensionale plate, dar, uneori au stari conflictuale profunde. De exemplu, Hamlet).
10.Protagonistul(e personajul principal. Acesta nu este intotdeauna o persoana admirabila, pozitiva, poate fi un anti-erou; cu toate acestea, trebuie sa ceara implicare din partea cititorului sau chiar empatie).
. 11Anti-eroul(este, de obicei, protagonistul, caruia ii lipseste nobletea conventionala a mintii si care se zbate pentru valori care nu sunt considerate universal admirabile).
12.Antagonistul(este personajul (sau chiar situatia) opozant/a protagonistului. Cu alte cuvinte, este obstacolul pe care protagonistul trebuie sa-l depaseasca).
13.Personaj simbolic(poate fi oricare dintre ele, a carei existenta reprezinta o idee majora sau aspect al societatii. De exemplu, in Stapanul mustelor, Piggy este simbolul atat al ratiunii, cat si al slabiciunii fizice a civilizatiei moderne; Jack, pe de alta parte, simbolizeaza tendintele violente, pe care William Golding le considera parte din natura umana).
Trasaturile genului epic sunt: 1.principalul mod de expunere este naratiunea care se imbina cu dialogul si descrierea.2. exista indici de spatiu si timp.3. exista personaje 4. exista actiune la care participa personajele.5. exista eul liric fundita?
"eul liric" nu are nici o legatura cu genul epic
TaraXdd întreabă: