— specie literara lirica, in versuri (elemente de pastel apar si la prozatori precum Mihail Sadoveanu, considerat un poet in proza — in 1925, Eugen Lovinescu afirma: „Sadoveanu este, poate, cel mai puternic poet la naturii", dar si alti prozatori;
— eul liric isi exprima direct sentimentele, influentate de aspectul naturii;
— se desprind, deci, sentimentele eului liric: admiratie, veneratie, extaz, incantare, tristete, melancolie, nostalgie etc.;
— ca mod de expunere, predomina descrierea in versuri;
— nu apare actiunea in sine, ci gasim elemente de miscare (dinamice), necesare descrierii;
— daca apar personaje, ele nu sunt implicate in actiune, ci completeaza tabloul / tablourile;
— deoarece termenul de „pastel" este comun si picturii, apar tablourile de natura, de altfel, termenul de „tablou" (din fr. tableau) este utilizat in special in pictura, de unde a fost transferat in literatura indicand „fixarea unei imagini", sintetizand o serie de elemente semnificative;
— apartinand genului liric, intalnim frecvent imagini poetice, termeni cu sens figurat, deci numeroase figuri de stil;
— imaginile poetice pot fi vizuale, auditive, olfactive, chinestezice etc., si rezulta din utilizarea anumitor parti de vorbire cu rol stilistic, din constructii cu sens figurat;
— dintre elementele stilistice, frecvente sunt epitetele cromatice, necesare redarii culorii predominante a tabloului/tablourilor: „zale argintie, umeri dalbi" (Vasile Alecsandri), „norii suri, bruma argintie" (Octavian Goga), „mugur alb si roz si pur" (George Bacovia) etc.;
— titlul este sugestiv, indicand elementul descriptiv: „Iarna", „Toamna", „Primavara", „Vara", „Viscolul", „Gerul", „Sania", „In miezul verii", „Oaspetii primaverii", „Vestitorii primaverii", „Iarna pe ulita", „Balta", „La gura sobei", „Malul Siretului"; se pot intalni si elemente ce denumesc sarbatorile din viata poporului si repere agrare (cositul, secerisul, „glasul" morilor). Unii pastelisti isi intituleaza respectivele creatii chiar „Pastel": George Cosbuc, George Toparceanu etc.;
— in majoritatea pastelurilor, apare comuniunea omului cu natura;
— natura este personificata, umanizata, in multe pasteluri luand infatisarea unei fete (alegorie);
— in multe pasteluri, apar elemente de imn, de oda, de meditatie. sper ca ti-am fost de folos, ne mai auzim si la alte intrebari
Http://www.aoro.ro/search.asp?EXPS=lacramioare
Am mai comandat de la aoro si sunt foarte multumit :)
O poezie lirica in care autorul descrie un tablou din natura, prin intermediul caruia isi releva sentimentele se numeste pastel
m4n1ne
— specie literara lirica, in versuri (elemente de pastel apar si la prozatori precum Mihail Sadoveanu, considerat un poet in proza — in 1925, Eugen Lovinescu afirma: „Sadoveanu este, poate, cel mai puternic poet la naturii", dar si alti prozatori;
— eul liric isi exprima direct sentimentele, influentate de aspectul naturii;
— se desprind, deci, sentimentele eului liric: admiratie, veneratie, extaz, incantare, tristete, melancolie, nostalgie etc.;
— ca mod de expunere, predomina descrierea in versuri;
— nu apare actiunea in sine, ci gasim elemente de miscare (dinamice), necesare descrierii;
— daca apar personaje, ele nu sunt implicate in actiune, ci completeaza tabloul / tablourile;
— deoarece termenul de „pastel" este comun si picturii, apar tablourile de natura, de altfel, termenul de „tablou" (din fr. tableau) este utilizat in special in pictura, de unde a fost transferat in literatura indicand „fixarea unei imagini", sintetizand o serie de elemente semnificative;
— apartinand genului liric, intalnim frecvent imagini poetice, termeni cu sens figurat, deci numeroase figuri de stil;
— imaginile poetice pot fi vizuale, auditive, olfactive, chinestezice etc., si rezulta din utilizarea anumitor parti de vorbire cu rol stilistic, din constructii cu sens figurat;
— dintre elementele stilistice, frecvente sunt epitetele cromatice, necesare redarii culorii predominante a tabloului/tablourilor: „zale argintie, umeri dalbi" (Vasile Alecsandri), „norii suri, bruma argintie" (Octavian Goga), „mugur alb si roz si pur" (George Bacovia) etc.;
— titlul este sugestiv, indicand elementul descriptiv: „Iarna", „Toamna", „Primavara", „Vara", „Viscolul", „Gerul", „Sania", „In miezul verii", „Oaspetii primaverii", „Vestitorii primaverii", „Iarna pe ulita", „Balta", „La gura sobei", „Malul Siretului"; se pot intalni si elemente ce denumesc sarbatorile din viata poporului si repere agrare (cositul, secerisul, „glasul" morilor). Unii pastelisti isi intituleaza respectivele creatii chiar „Pastel": George Cosbuc, George Toparceanu etc.;
— in majoritatea pastelurilor, apare comuniunea omului cu natura;
— natura este personificata, umanizata, in multe pasteluri luand infatisarea unei fete (alegorie);
— in multe pasteluri, apar elemente de imn, de oda, de meditatie.
Pastelul este opera liricain versuri care pune in evidenta ideile si sentimentele autorului prin intermediul unor imagini din natura.1)Sunt prezente trasaturi ale unui anotimp:''colt de natura'' 2)Sunt exprimate prin tabloul creat, sentimentele poetului 3)Se folosesc figuri de stil specifice,descrierii,epitetil dublu,triplu,cromatic,metaforic,personificarea, comparatia, rpetitia, aliteratia, enumeratia.4)Modul de expunere este descrierea.
Isvziwbdj întreabă: