Care sunt urmarile pneuomotoraxului (introducerea de aer intre pleure, in cutia toracica)?

Pneumotorax

Pneumotoraxul

Termenul de pneumotorax desemneaza patrunderea aerului in spatial pleural. In conditii normale, cavitatea pleurala este virtuala fiind ocupata de o cantitate mica de lichid. Presiunea intrapleurala este negative comparative cu presiunea atmosferica. Patrunderea aerului in cavitatea peleurala are drept consecinta, colaborarea plamanului, in proportie variabila, in functie de cantitatea aerului pleural si de rezistenta elastica a plamanului interest. Pneumotoraxul apare in orice conditie care modifica integritatea structural a membrelor pleurale. Exista 3 conditii etiologice, spontan, iatrogen si traumatic.
Indiferent de tipul etiologic, pneumotoraxul poate fi localizat sau generalizat.In pneumotoraxul localizat, cavitatea pleurala este obilterata partial prin benzi de fibriloza. In pneumotoraxul generat toata cavitatea pleurala contine aer.

Pneumotoraxul poate fi:

a) Deschis atunci cand aerul se deplaseaza liber in cursul respiratiei, in interiorul si exteriorul spatiului pleural.
b) Inchis atunci cand aerul nu se deplaseaza din spatial pleural in nici o directive
c) Valvular atunci cand aerul patrunde in spatial pleural in inspire, fara sa-l paraseasca in expir.
O forma severa a acestui ultim tip este pleumotoraxul in tensiune, in care aerul s-a acumulat progresiv, deplaseaza mediastinul, impiedica intoarcerea venoasa si are consecinte nefavorabile asupra functiilor respiratorii si cardiac.

Mecanism de producere.

Principalele modalitati de producer ale pneumotoraxului sunt:
1) Perforarea pleurei viscerale secundara unei leziuni pulmonare;
2) Leziuni ale peretelui toracic, mediastinului, diafragmului si escofngului
3) Prin aerul produs in urma proceselo metabolice ale microorganismelor aflate in spatial pleural in empiemele pleurale.

Modificari fiziopatologice.

Tulburarile respiratorii produse de pneumotoraxul acut, depend de functia pulmonara anterioara. La un pacient anterior sanatos, reducerea volumelor pulmonare si a capacitatii de difuziune a gazelor este proportional cu gradul de colabare al pamantului. Pneumotoraxul mare (colabarea plamanului peste 20%), determina scaderea saturarii cu oxigen a sangelui arterial, dar prin redistributia sangelui din zona colabata, saturatia cu oxigen revine la normal dupa cateva ore.
La pacientii cu afectiuni cornice pulmonare, pneumotoraxuri mici, scad sever saturatia cu oxigen si necesita terapie de urgenta de reexpansiune a plamanului.
Pneumotoraxul cronic, de obicei este mic pana la moderat si nu necesita reexpansiunea plamanului. Modificarile pleurale si limitarea miscarilor diafragmului secundare colapsului pulmonar cronic, pot influenta negative functia pulmonara.

Manifestari clinice

Debutul afectiunii este brusc cu durere pleuriticaunilaterala si dispnee. Gradul dispneei este brusc cu durere pleuritica unilaterala si dispnee. Gradul dispneei depineei depinde de marimea pneumotoraxului si de starea functionala respiratorie a pacientului. Initial, durerea este de tip pleuretic, dupa care devine persistenta si profunda. Daca apare tusea, aceasta este episodica si neproductiva. Prezenta pneumotoraxului in tensiune, se asociaza cu o stare de anxietate marcata, dispnee si detrasa respiratorie, la care se adauga plus periferic slab si rapid. Prin cresterea presiunii intrapleurale, intoarecerea venoasa este impiedicata ceea ce determina hipotensiune arterialapana la soc. Daca nu se intervine de urgenta, decesul survine prin combinarea insuficientei respiratorii cu cea cardiac.

Examenul radiologic.

Examenul radiologic este cea mai buna metoda de diagnostic a pneumotoraxului. Carcateristicile radiologice ale acestuia constau in aparitia unei zone transparente fara desen bronhovascular, situate intre plaman si peretele toracic. Plamanul colabat apare opac, impins spre hil, uneori delimitat de pleura viscerala radiologic, constand cu claritatea excesiva din vecinatate.

Clasificare

Pneumotoraxul poate fi clasificat in urmatoarele forme:
Pneumotorax secundar-atunci cand leziunea pulmonara este consecinta unor afectiuni anterioare ale parenchimului pulmonar.

Forme clinice

Pneumotorax spontan primar. Aceasta forma apare in absenta antecedentelor traumatice ale toracelui, la indivizi fara afectiuni pulmonare anterioare.

Pneumotoraxul spontan secundar.

Aceasta forma, complica o multitudine de afectiuni pulmonare; se caracterizeaza prin faptul ca si in conditiile in care gradul de colabare pulmonara este mic, apar tulburari semnificative respiratorii datorita rezervei functionale reduse a plamanului interest.
Pnemotoraxul traumatic. Aceasta forma de pneumothorax, apare in urma traumatismelor penetrante sau inchise ale toracelui.

Pneumotoraxul iatrogen.

Este o forma de pneumothorax traumatic, a carei frecventa a crescut in ultima perioda; a fost deschis in urma toracentezei si a biopsiei pleurale percutatnte, prin inteparea acidentala a pleurei viscerale sau prin leziunea arborelui bronsic in cursul bronhoscopiei si a ventilatiei mecanice, prin supradistensia alveolara apare pneumotoraxul in tensiune.

Tratament

Scopul tratamentului il constituie reexpansiunea plamanului la peretele toracic. Metodele terapeutice sunt differentiate pe de o parte, de dimensiunea pneumotoraxlui, si, pe de alta parte, de manifestarile clinice si de forma clinica a pneumotoraxului.