"Amintiri din copilarie" de I.Creanga este impartita in 4 parti sau capitole, dar care nu au niciun nume. La scaldat, La ciresi, Pupaza din tei fac toate parte din capitolul II.
La scaldat.
La ciresi.
Calul Balan.
Imaginea mamei,
Sunt 4 volume
Sper ca te-am ajutat
Am citit cartea si is patru capitole da nu au niciun nume puri simplu 1, 2, 3,4
Primul capitol
Casa din Humuleşti, pictură de Aurel Băeşu
Relatarea lui Creangă[1] începe cu un monolog extensiv şi cu o descriere nostalgică a locului naşterii sale, cu o scurtă prezentare a istoriei Humuleştiului şi a statutului social al familiei.
al doilea capitol
Manuscrisul secţiunii introductive a celui de-al doilea capitol din Amintiri din copilărie.
Al doilea capitol începe cu un alt monolog nostalgic, la rândul său introdus prin celebrul pasaj: „Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!"
Capitolul al treilea
Prima parte a celui de-al treilea capitol al cărţii continuă cu metafora „bucăţii de humă însufleţită", făcând din ea punctul de pornire a unui dialog imaginar purtat de narator cu sine însuşi. El oferă mai multe detalii despre istoria Humuleştiului, începând de la războiul polono-otoman din 1672–1676 şi menţionând pe scurt trecerea imperialilor în căutarea frumoasei prinţese Natalia (evenimente la care scriitorul susţine că ar fi fost el însuşi martor). Această prezentare îl determină pe narator să concluzioneze că „humuleştenii nu-s trăiţi ca în bârlogul ursului"
Capitolul al patrulea
Râul Siret, care curge prin centrul Moldovei
Al patrulea (şi ultimul) capitol al Amintirilor din copilărie începe cu prezentarea îndoielilor pe care le are Creangă privind plecarea din Humuleşti înspre îndepărtatul Iaşi: „Ursul nu joacă de bună voie".
Funda?:-p
Pai nu chiar in ordine: la scaldat, la cirese, pupaza din tei si inca unu nu prea stiu care.
CordovanRaul întreabă: