Imi aduc foarte bine aminte. Asa ceva nu se poate uita. Am fost doar la vreo patru spectacole, dar nu pierdeam nici o emisune radio, stateam cu pixul in mana si-mi notam versurile cantecelor. Asa am invatat zeci de cantece. Dupa ce Cenaclul a fost interzis, in studentie am organizat seri culturale la care am invitat fosti membri ai cenaclului, ba chiar si pe A. P. Cu unii am devenit colega de serviciu dupa Revolutie... Au fost experiente memorabile, pe care le pastrez cu drag in suflet... Cred ca mi-au facut viata mai frumoasa si mai interesanta. In plus, ascult cat pot de des muzica de atunci, ca astazi nu prea mai exista muzica...
Eu am fost la 3 spectacole era ceva extraordinar in acele vremuri acum amintirile incep sa se estompeze.
Era una dintre putinele placeri culturale de calitate, oferite in acea vreme. Mie, mai putin mi-a marcat viata dar pentru foarte multi artisti a fost o reala pista de lansare, mai ales in acele vremuri. Mi-ar face placere sa revad din cand in cand acele spectacole.
Aveam discurile Cenaclului Flacara si le ascultam zilnic. Concertele erau absolut superbe. Acolo lumea uita de tot si de toate si traia muzica. Imi amintesc ca ne strangeam in fata blocului si cantam de rasuna cartierul. Aveam un vecin care stia sa cante la chitara (greierasul ii spuneam) si ne acompania, iar alt alt vecin, cu voce baritonala, il imita pe Paunescu. Ah, ce vremuri!
Nu pot sa spun ca mi-a marcat viata, mie evenimente culturale, politice sau de alta natura nu-mi schimba cursul vietii, dar nu pot sa nu recunosc, ca mi-a placut si imi place si astazi sa ascult cenaclul Flacara. Am un album cu discuri de-atunci, tin foarte mult la el.
Ce vremuri! Ca era singura manisfestare de amploare unde te duceai de placere si nu ca erai obligat, ca eram atunci tineri si lumea toata era a noastra, nu stiu, oricum fie ca ascultam muzica fie ca o interpretau altii, Cenaclul Flacara a marcat acea generatie!
CactusFlower întreabă: