Deseori, oamenii, încercând să–şi explice misterul propriei lor existenţe, se întreabă :
" Oare omul se naşte om sau devine om? "
Omul, ca fiinţă biologică, vine pe lume cu o zestre ereditară superioară faţă de celelalte vieţuitoare. Superioritatea sistemului psihic uman şi a vieţii psihice umane se datorează în primul rând zestrei genetice a omului, prin care acesta moşteneşte, pe cale biologică, cel mai performant sistem natural de de culegere, stocare şi prelucrare a informaţiei – creierul uman.
Bazele forţelor creatoare ale omului încep să se aşeze în perioada preşcolară. Premisele conduitei etice se formează încă din grădiniţă.
Unul dintre obiectivele procesului instructiv – educativ din grădiniţă este formare
a la copii a trăsăturilor morale de voinţă şi caracter.
În activităţile ce se desfăşoară în grădiniţă, copiii se conduc după anumite reguli de comportare care le direcţionează conduita contribuind la formarea lor moral – civică.
În cadrul acestor activităţi ei sunt solicitaţi să discearnă între ’’ bine ’’ şi
’’ rău ’’ să dea dovadă de hărnicie, cinste, dreptate, omenie, modestie, curaj, perseverenţă, respect faţă de cei din jur.
Urmărind cunoaşterea, însuşirea şi respectarea normelor şi regulilor de comportare civilizată, am proiectat şi desfăşurat activităţi comune ca – povestiri, jocuri de rol, convorbiri, concursuri, dramatizări, jocuri didactice, plimbări, excursii etc.
În cadrul jocurilor şi activităţilor la alegere s – a urmărit :
- educarea relaţiilor de prietenie şi colaborare între copii;
- cultivarea unor calităţi volitiv – morale cum sunt : iniţiativa, hărnicia,
cinstea, corectitudinea, curajul, perseverenţa în dezvoltarea şi finalizarea unor jocuri colective sau individuale;
- cultivarea respectului faţă de jocul sau munca altor copii.
Comportamentul elevat ( cetăţenesc, civilizat, moral ) nu apare de
la sine, ci numai în măsura în care adulţii se ocupă de formarea lui iar acesta nu se poate face în familie prin cursuri şi conferinţe ci prin modelul pe care îl oferă copiilor care se vor strădui să-i imite.
În vederea realizării unei unităţi de cerinţe între grădiniţă şi familie
am conştientizat părinţii copiilor că au de asigurat nu numai condiţiile materiale pentru dezvoltarea lor psihică ci şi bazele trainice ale educaţiei moral – civice, familia fiind considerată prima şcoală în care copilul se pregăteşte pentru societate.
Grădiniţa noastră are posibilitate iniţierii părinţilor în probleme de educaţie prin cursul „Educaţi aşa!". Acest curs este foarte util dar nu cuprinde întreaga masă a părinţilor. Cei care îl frecventează îi pot influenţa şi pe ceilalţi prin discuţii particulare. Instructorii de părinţi au putut cunoaşte problemele cu care se confruntă fiecare cursant în educarea copiilor şi împreună au găsit soluţii pentru rezolvarea acestora.
Cunoaşterea particularităţilor de vârstă şi individuale ale copiilor constituie o premisă necesară pentru o bună educaţie în grădiniţa de copii.
Prin diferite procedee am încercat să îi facem pe părinţi să înţeleagă că faptele de azi ale copiilor lor le prefigurează pe cele de mâine, că pe baza deprinderilor şi convingerilor sădite acum, vor acţiona în viaţă ca adulţi.
Ştiind că un părinte educă nu numai prin îndemnurile sale ci şi prin exemplul personal, am intervenit de fiecare dată când am observat părinţi care nu respectau anumite reguli de comportare civilizată.
Prin metode şi procedee pedagogice, grădiniţa are datoria de a interveni direct, fără menajamente, în cazuri de îndrumare greşită a copilului în familie. Este necesar ca toate îndrumările şi intervenţiile să aibă în vedere viitorul om ce ar putea altera atmosfera şi în propriul său cămin şi la locul de muncă în care va ajunge.
Se vorbeşte adesea de cazul copiilor ’’ preferaţi ’’ atât acasă cât şi în grădiniţă. Prin menajamente exagerate, prin atenţia deosebită ce li se oferă acestor copii, nu se obţin decât rezultate negative.
Aceşti copii, scoşi de fapt din colectiv şi antrenaţi pe panta individualismului şi egoismului, vor avea mari probleme ca adulţi. părinţii acestor copii vin cu pretenţii încercând să convingă educatoarea că „odrasla" lor necesită o îngrijire deosebită. Ei trebuie ajutaţi să înţeleagă că au copii normali, capabili să se descurce singuri, că sprijinul colectivului este de mare valoare.
În felul acesta nu vom creşte nişte egoişti, ci nişte copii curajoşi, altruişti, perseverenţi, cu respect faţă de semeni.
Nu de puţine ori întâlnim copii care nu respectă cerinţele adulţilor din grădiniţă. Este necesară investigarea cauzelor comportamentului necuviincios al acestora în vederea aplicării măsurilor pedagogice.
De cele mai multe ori, s- a constatat că unele familii au obiceiul de a ponegri persoanele cu care copilul intră în contact în grădiniţă. Aceşti copii sunt astfel obişnuiţi cu lipsa de respect, refuzând deseori să mai vină la grădiniţă.
Discutarea unui cadru didactic în prezenţa copilului, dezaprecierea şi ameninţările indirecte făcute de către părinţi, sădesc în sufletul copilului neîncrederea, frica.
Este necesar să cunoaştem direct opiniile acestor părinţi, să cunoaştem convingerile lor eronate, ca apoi să recurgem la cele mai potrivite măsuri corectoare.
În unele cazuri, sub influenţa fraţilor mai mari, unii copii devin problemă pentru grădiniţă.
Greutăţile constau în lovirea celor din jur, însuşirea unor obiecte din grădiniţă, folosirea unui vocabular vulgar.
Pentru a putea trece la măsuri corecte am căutat cauzele ce l–au determinat pe copil să procedeze astfel.
Copilul din grădiniţă, odată ajuns în familie, venea în contact cu jargonul străzii. Nerespectarea cerinţelor educatoarei era gestul de neascultare faţă de părinţi preluat de la fraţii mai mari şi aplicat la grădiniţă.
Deci, la copiii mici, este necesar ca toate cunoştinţele morale să fie legate tot mai mult de fapte concrete privind comportarea şi atitudinile preactice ale adulţilor ce –i înconjoară. Vârsta preşcolară este cea mai importantă pentru achiziţionarea unor deprinderi, a unor cunoştinţe şi stabilirea unor atitudini care să funcţioneze pe tot restul vieţii.
Fiecare copil este unic, are nevoie să fie iubit, să i se asigure securitatea fizică şi psihică şi–lucru esenţial – să fie respectat.
Prin întreaga activitate instructiv – educativă din grădiniţă se urmăreşte pregătirea copiilor pentru societatea modernă de mâine.
În vederea realizării obiectivelor prevăzute de programa activităţilor instructiv – educative este foarte important să realizeze o colaborare cât mai strânsă cu familia, stabilind astfel o linie unitară în educarea copiilor.
Educaţia preşcolarului trebuie să fie în esenţa sa o pregătire pentru viaţă, o construcţie a personalităţii ulterioare având în vedere şi cultivarea sociabilităţii prin integrarea copiilor în grupuri sociale.
XCoryZ întreabă: