Inerţia ne spune următorul lucru despre universul nostru: dacă un obiect este lăsat în pace, fără a aplica vreo forţă asupra lui, atunci starea de mişcarea a corpului va rămâne neschimbată, fie că el se mişcă, fie că el este static.
http://www.scientia.ro/......ertia.html
Inerţia ne spune următorul lucru despre universul nostru: dacă un obiect este lăsat în pace, fără a aplica vreo forţă asupra lui, atunci starea de mişcarea a corpului va rămâne neschimbată, fie că el se mişcă, fie că el este static.
Inerţia ne spune următorul lucru despre universul nostru: dacă un obiect este lăsat în pace, fără a aplica vreo forţă asupra lui, atunci starea de mişcarea a corpului va rămâne neschimbată, fie că el se mişcă, fie că el este static. Daca va fi în mişcare, fără interferenţe va continua să se mişte cu aceeaşi viteză şi în aceeaşi direcţie pentru totdeauna. Dacă va fi în stare de repaus, va rămâne astfel, de asemenea, pentru toată perioada în care nu se acţionează asupra lui.
Deşi experimentăm zilnic inerţia (de exemplu, atunci când ne lovim partenerii de călătorie într-un autobuz aglomerat, la o frână bruscă a şoferului), nu suntem obişnuiţi să vedem stări de mişcare neschimbate, pentru că în jurul nostru nu există liniştea de care corpurile au nevoie pentru a-şi păstra nealterată starea de mişcare. Dacă aruncăm o piatră spre geamul vecinului ce ne-a pricinuit neplăceri, trebuie să ne ajustăm lovitura astfel încât să luăm în calcul faptul că până să lovească geamul, traiectoria pietrei va suferi modificări sub influenţa, pe de o parte, a forţei de gravitaţie, care va atrage piatra către în jos, iar pe de altă parte a rezistenţei opuse de moleculele de aer pe care piatra în zbor le va lovi. Altfel, piatra s-ar duce în spațiul cosmic fără a-și încetini vreodată mișcarea.
Galileo Galilei, în 1640, a formulat principiul inerţiei, care a fost preluat şi reformulat de Newton în cadrul primei legi a mişcării. Este interesant de notat că Galileo a observat că pe baza principiului inerţiei este imposibil de spus dacă un corp este în mişcare ori este în repaus atâta timp cât nu ne raportăm la ceva. Dacă, de exemplu, suntem aşezaţi pe o banchetă la geam într-un tren şi nu putem vedea în faţa noastră nimic altceva decât trenul de pe linia vecină care nu se mişcă deloc în comparaţie cu al nostru, atâta timp cât nu putem ne raporta la copacii, casele din jur etc, nu putem spune dacă suntem în mişcare ori în stare de repaus. Aceste noţiuni, mişcare şi repaus, în acest context, nu au sens decât raportate la ceva. Această idee va fi preluată ulterior de Einstein în elaborarea teoriei relativităţii speciale.
In fizica particulelor, interacțiunea tare (de asemenea denumita forta tare, forta nucleara tare, sau forta colorata) retine quarcii si gluonii separati de protoni, neutroni si alte particule nucleare. Interactiunea tare este una din cele patru interactii fundamentale, impreauna cu gravitatia, forta electromagnetica si interactiunea slaba. Cuvantul "tare" este folosit deoarece interactiunea tare este cea mai puternica dintre toate cele patru forte; campul ei propriu are puterea a 100 de campuri electromagnetice, de 10e5 mai puternica decat cea slaba si aproximatic 10e39 decat cea a gravitatiei.
Interactiunea tare este de asemenea raspunzatoare pentru a tine legati protonii de neutroni. In acest context este denumita forta nucleara( sau interactiune tare residuala).
Se consideca ca interactiunea tare este mediata de gluoni care actioneaza asupra quarcilor, anticuarcilord si impotriva gluonilor insusi. Acest proces este detaliat in teoria cuantică cromodinamica(QCD).
[modifică] Istorie
Inaintea anilor 1970, protonii si neutronii erau considerati particule elementare indivizibile. Era cunoscut ca protonii purtau o sarcina electrica postiva. In ciuda faptului ca respingerea electromagnetica realiza respingerea particulelor incarcate cu acelasi fel de sarcina electrica, mai multi protoni apareau legati impreuna in nucleele atomica impreuna cu neutroni cu sarcina zero, nu se stia mecanzmul acestor legaturi.
Mult mai tarziu s-a descoperit ca protonii si neutronii nu erau particule fundamentale, ci erau constituite din alte particule, denumite cuarci. Atractia puternica intre nucleoni erau efectul secundar al unei forte care tineau impreuna cuarcii din protoni si neutroni. Teoria cuantica a cromodinamicii explica cum ca cuarcii poarta o caracteristica numita culoare, desi nu are nici o legatura cu spectrul vizibil. Cuarcii de culori diferit se atrag intre ei in urma interactiei tari, care este mediata particulelor numite gluoni.
[modifică] Detalii
[modifică] Comportamentul interactiunii tari
Interacțiunea tare din zilele noastre este descrisă de teoria cuantică cromodinamică(QCD), o parte a modelului standard de particule fizice. Matematic, QCD este o teorie gausiană non-abeliană bazată pe un grup simetric local numit SU(3). Cuarcii si gluonii sunt singurele particule fundamentale care poartă culoare permanentă și deci participă în interacțiunile tari. Interacțiunea tare însăși acționează numai asupra particulelor elementare cuarci și gluoni.
Toți cuarcii și gluonii din QCD interacționează între ei prin intermediul interacțiunii tari. Puterea interactiunii este parametrizată de constanta de cuplare puternică. Această putere este modificată de gruparea culorii particulelor, un grup ale cărui proprietăți nu au teoretic nici o legatura cu radiația electromagnetică pe care noi o percepem drept culoare.
Interacțiunea tare dintre cuarci, spre deosebire de alte forțe, nu scade odată cu distanța, după o limită (de mărimea unui hadron) după ce a fost atinsă. Rămâne la o valoare de aproximativ 10 000 newtoni, indiferent de cât de departe sunt una de alta, după ce s-a ajuns la limita respectivă. În QCD acest fenomen este denumit păstrarea culorii, implicarea căruia este ca doar hadroni pot fi observați; aceasta se întamplă din cauza faptului că orice forță care se opune valorii de 100 000 de newtoni este suficient pentru a crea perechi de particule-antiparticule cu o distanta foarte mică de interacție. Existența acestui efect este observată în multe cercetări eșuate.ro:Forţa nucleară tare
Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Interac%C8%9Biunea_tare
Http://ro.wikipedia.org/wiki/Iner%C8%9Bie_%28fizic%C4%83%29
http://en.wikipedia.org/wiki/Inertia
http://ro.wikipedia.org/wiki/Iner%C8%9Bie_%28dezambiguizare%29
http://en.wikipedia.org/wiki/Inertia_%28disambiguation%29
http://dexonline.ro/definitie/iner%C8%9Bie
http://dexonline.ro/definitie/interac%C8%9Biune
http://ro.wikipedia.org/wiki/Interac%C8%9Biune_om-calculator
http://en.wikipedia.org/wiki/Human-computer_interaction
http://ro.wikipedia.org/wiki/Interac%C8%9Biunea_slab%C4%83
http://en.wikipedia.org/wiki/Weak_interaction
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fizica_particulelor_elementare
http://en.wikipedia.org/wiki/Particle_physics
http://ro.wikipedia.org/wiki/Interac%C8%9Biunea_tare
http://en.wikipedia.org/wiki/Strong_interaction
http://ro.wikipedia.org/wiki/For%C8%9Ba_nuclear%C4%83_tare
http://ro.wikipedia.org/wiki/Electromagnetism
http://en.wikipedia.org/wiki/Electromagnetism
http://ro.wikipedia.org/wiki/Gravita%C8%9Bie
http://en.wikipedia.org/wiki/Gravitation
http://en.wikipedia.org/wiki/Fundamental_interaction
http://en.wikipedia.org/wiki/Electroweak_interaction
http://en.wikipedia.org/wiki/Beyond_the_Standard_Model
http://en.wikipedia.org/wiki/Non-contact_force
http://ro.wikipedia.org/wiki/Boson
http://en.wikipedia.org/wiki/Boson
Inertia este proprietatea fizica a corpurilor de a se opune schimbarii starii de miscare a corpurilor. Interactiunea defineste proprietatea corpurilor de putea actiona unul asupra celuilat prin diferite metode. Ciocnirea a doua corpuri (masini) este o forma de itneractiune, dar si curentul electric care actioneaza asupra unui circuit inchis si aprinde becul e tot exemplu de interactiuni. De asemenea, interactiuni in camp magnetic:doi magneti se atrag sau se repsing in functie de polii lor.
Inertia este rezistenta oricarui corp cu masa la modificarea starii sale de repaus sau de MRU.ATUNCI cand asupra sa nu functioneaza forte extrne. Sper ca e bine :*:*
Inertia unui corp este tendinta sa de a isi mentine starea de miscare rectilinie si uniforma sau starea de repaus^.^ ...Si interactiunea este actiunea reciproca a corpurilor e. e >.
Interactiunea este actiunea dintre doua corpuri. efetele compuse Sunt efecte dinamice si plastice.Inertia este proprietatea fizica a corpurilor de a se opune schimbarii starii de miscare a corpurilor. Interactiunea defineste proprietatea corpurilor de putea actiona unul asupra celuilat prin diferite metode. Ciocnirea a doua corpuri (masini) este o forma de itneractiune, dar si curentul electric care actioneaza asupra unui circuit inchis si aprinde becul e tot exemplu de interactiuni. De asemenea, interactiuni in camp magnetic:doi magneti se atrag sau se repsing in functie de polii lor.
Exemple: Cand scriem, creionul interactioneaza atat cu foaia cat si cu mana.
Un meteorit intrat in atmosfera Pamantului se aprinde datoria interactiunii sale cu aerul.
Interactiunea dintre vant si pluta are efecte dinamice deoarece viteza si traiectoria plutei se modifica
TheHobbitHere întreabă:
Onlyus întreabă: