Libertatea absoluta este cand cunosti adevarul pentru ca apoi sa discerni binele de rau si sa poti lua decizii corecte, pline de acuratete in baza libertatii de gandire si de discernamant. O libertate absoluta este posibila numai in conditiile cunoasterii adevarului absolut, care este Dumnezeu.
"veti cunoaste adevarul, si adevarul va va face slobozi." (Ioan. 8:32)
Citind Biblia putem cunoaste adevarul despre iubirea Lui Dumnezeu Cuvantul care s-a facut trup, a venit in lumea noastra ca sa ne salveze din situatia in care suntem dand in schimb viata Lui. Intelegem de ce e conflictul din lume astfel, sicanarile, crimele, suferintele... Pentru ca pamantul este scena pe care se da o mare batalie: vrajmasul Lui Dzeu cu adeptii lui iar pe cealalata parte Dumnezeu (si copiii Lui), iar Dzeu deja a invins la cruce prin moartea fara de pacat a Fiului.
Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica. (Ioan. 3:16)
Citeste Evanghelia dupa Ioan, iti ia doua ore.
https://mihaeladruncea.wordpress.com/
RăspundeDaca tu asociezi Adevarul cu Dumnezeu nu ai niciun drept sa vorbesti deapre libertate, creatie ce esti.
Răspunde 
Ordonare:
După relevanţă
O intrebare foarte interesanta si la care este foarte greu de dat un raspuns obiectiv. Eu cred ca nu exista nici macar o singura libertate absoluta. Am putea sa socotim ca o libertate abosluta pe aceea de gandire si strict numai de gandire, poti gandi absolut ce vrei si nimeni nu te poate pedepsi si nu-ti poate cenzura gandurile si am putea spune ca nu esti limitat de nimic. Cu toate acestea ma gandesc ca exista si aici limitari, respectiv esti limitat de propriile cunostinte si propria imaginatie, astfel ca nu putem socoti nici libertarea de gandire ca fiind chiar absoluta, putem spune ca se apropie cel mai mult de absolut dintre toate libertatile. Numai bine!
Răspunde
De multe ori, printre numeroasele intrebari pe care ni le punem, exista si aceea despre libertate. Exista aceasta intr-adevar? Daca da, cum nu am putea vorbi despre ideea de "bine" fara a aminti si de reversul sau, la fel se intampla si cu ceea ce implica libertatea, adica necesitate, constrangeri, responsabilitate si alegere.
Unele conceptii privind libertatea au ramas doar in stadiul de teorii si idealuri, insa altele chiar au stat la baza unor regimuri politice, aplicate ulterior in diferite state.
Filosofii din toate timpurile au cautat sa raspunda ce inseamna pentru existenta noastra libertatea, si desigur, si-au manifestat subiectivismul, fiecare ajungand la o concluzie personala. Unii au pledat pentru libertatea absoluta, altii au refuzat sa accepte aceasta idee, punand totul pe seama dictatului divin sau a cauzalitatii.Insa,fie ca au oscilat in privinta responsabilitatii sau nu, societatea in care au trait a obligat pe fiecare sa-si asume raspunderea pentru actele facute.
Daca ne gandim la antici, oare erau ei de parere ca exista aceasta libertate insotita de responsabilitate? Anticii credeau in zei, iar acestia faureau un destin fiecarui om. Fenomenele prestabilite au fost puse, initial sub vointa divinitatilor, insa ulterior, filosofii au considerat ca destinul etse mai presus de natura zeilor, si asadar, supraordonat acestora.Destinul reprezinta "ceea ce este scris sa se intample", acea forta care ne acapareaza, fara a ne putea sustrage.In acest caz, teoretic, responsabilitatea nu exista, ea nu putea fi justificata, atat timp cat oamenii nu erau decat niste papusi manuite de mainile destinului implacabil.
De aceea, in Epoca medievala, se va elabora conceptul de liber arbitru, care dadea libertate individuala fiecarei persoane, ca actele sale sa-l caracterizeze, avand posibilitatea sa aleaga intre bine si rau, intre valorile morale pe care le considera demne de urmat.Astfel,Dumnezeu,simbolul perfectiunii si bunatatii, nu mai era cauza a tot ceea ce se petrece in lume si omul devenea responsabil.Cum teoria liberului arbitru a fost elaborata in sprijinul crestinismului de catre sfintii parinti, filosofii ateisti au contestat-o. Unul fintre acestia, Friederich Nietzsche, vede in liberal arbitru o maniera de a invinovati pe om si de a-l face, neaparat si oricum, responsabil.
Filosofii nu s-au oprit doar la constangerile cauzate de destin si Divinitate.Incepand cu secolul al XVI-lea, stiinta a evoluat si accentul a fost pus pe legile naturii.In filosofie, raspunsurile s-au departat de religie si s-au apropiat de Univers ca materie.Astfel,s-a nascut determisimul.In general, acesta se bazeaza pe afirmatia ca in lume ceea ce a existat, exista sau va exista este absolut prestabilit.Deterministii au explicat existenta unor siruri cauzale. Daca aceste cauze si efecte exista la nesfarsit, omul nu are libertate, caci natura il conduce.Fizicianul Laplace spunea chiar ca daca o constinta ar reusi sa desluseasca toate relatiile cauzale si tot trecutul omenirii, ar putea anticipa si viitorul.
Exista si puncte de vedere care au aprobat libertatea absoluta, ca cele ale existentialistilor.Jean Paul Sartre considera ca libertatea umana este strict legata de responsabilitate si puterea de a alege, toate acestea stranse la modul absolut."Omul este condamnat la libertate", el se naste cu aceasta putere de a decide pentru sine, de aceea mereu alegerile il vor reprezenta, iar in cazul in care o persoana nu este multumita de conditia sa, se poate sustrage prin dezertare sau sinucidere.
Eu sunt de parere ca fiecare persoana intelege libertatea diferit.Anticii se incredeau in destin, dar societatea in care traim este deja evoluata din toate punctele de vedere pentru a ne arata ca nu exista asa ceva.Cum as putea sa depind de destin? Daca ar exista, probabil ar fi mai presus de inteligenta si capacitatea de percepere a omului.Nu ai avea cum sa-l modifici.Insa,cum as putea schimba ceva ce nu cunosc? Ce nu stiu, nu ma poate afecta!
Eu cred ca noi ne nastem cu un scop, si-l indeplinim, dar prin ce mijloace, numai noi decidem.Scopul nu trebuie confundat cu destinul.In acest sens, as putea spune ca universul seamana cu o scena pe care apar mii de papusi care au rolul lor si depind de un papusar, care le creeaza si le scoate din joc. Dar daca ele joaca bine sau rau, depinde doar de materialul din care sunt facute.
Noi suntem responsabili pentru ceea ce facem.Nu putem spune mereu, tipic: "Asa a fost sa fie". Consider ca in destin se incred doar cei incapabili, doar cei lasi, care nu-si pot asuma anumite greseli.Nu pot sa vina pe ceva ales de mine.Printre ceilalti oameni, am libertatea de a fi propriul meu stapan.
Este posibil ca si societatea in care traim sa ne puna limite, prin legile impuse. Dar sa ne imaginam! un stat fara legi este un haos in care fiecare merge spre binele propriu, distrugand fara mila libertatile altora, fara a priva totusi si de responsabilitati. Exista si persoane care simt dependente interioare, devin atasate de fiintele din jur si chiar de obiecte.
Arthur Schopenhauer intr-una din lucrarile sale, spune ca "lumea este intru totul produsul si expresia vointei, in spatiu si timp", referindu-se la libertatea interioara. Vointa este cea care si-a creat intelectul si este cea care ne conduce si ne determina sa actionam.De aceea, in conceptia filosofului german, libertatea nu exista, chiar daca nu mai vorbim despre limite ale unor factori externi.
Pana la urma, libertatea nu o putem regasi decat in noi si limitele nu sunt decat imaginare, noi le cream si ni le impunem.Depinde de noi cum vrem sa ne consideram.Desigur,legile intr-un stat sunt obligatorii, dar trebuie sa ne asigure drepturile si libertatile, ceea ce in momentul actual se intampla.
Multi dintre noi suntem tentati sa credem ca libertatea in realitate nici nu exista, din cauza dependentelor. Dar, poate nu ne-am dat seama ca ele ne sunt benefice si ne conduc spre fericire.Nu este oare placut sa fii dependent de familie, de prieteni sau chiar si de un anumit obiect? Bineinteles ca este, deoarece nu ne-am nascut pentru a trai in singuratate, lipsiti de afectiune si lucruri, mai ales cand suntem intr-un secol in plina evolutie tehnologica si simtim din plin nevoia de a poseda lucruri nou aparute. Oamenii si cunoasterea tendintelor ne pot oferi multa incredere in noi insine, noi putem controla ceea ce se petrece in jurul nostru.Ca fiinte sociale, nici nu ne-am da seama de libertate si responsabilitate daca am trai intr-un continuu intuneric.
Esti liber absolut atunci cand ai acces la toate drepturile tale (drepturile omului) sau cand nu esti judecat de nimeni si nimic...
nu e un rasp clar dar asta mi-a trecut prin minte acum...
Libertatea nu este numai posibilitatea de a face diferite alegeri, pentru ca pentru a face o alegere cu adevarat libera, ar trebui sa cunoastem un numar cat mai mare de alternative; in extremis: libertatea absoluta inseamna cunoasterea tuturor alternativelor fiecarei decizii pe care o luam, ceea ce e imposibil, deci libertatea absoluta nu exista! Si daca nu cunoastem tocmai alternativa (singura) care ne-ar face fericiti?"
mi a at de gandit intrebarea asta
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
