Ce eveniment istoric a avut loc in anul 1848

La 1848 a fost o serie de revolutii ( de eliberare, industriale, agricole etc. )

Stiu deoarece am avut o lectie la istorie.

REVOLUTIA ROMANA DE LA 1848-1849 IN CONTEXT EUROPEAN

Anul 1848 a fost un an revolutionar, o "primavara a popoarelor", deoarece in acest an au avut loc revolutii in Franta, Statele Germane, Imperiul Austriac. Revolutia a izbucnit in Palermo (ian. 1848) Paris (22 febr. 1848), Viena (13 martie), Berlin, Budapesta (15 martie).
Popoarele oprimate din Imperiul Habsburgic - cehi, slovaci, italieni, croati, maghiari, romani - isi revendica dreptul la libertate nationala si sociala. Revolutia de la 1848 a cuprins si spatiul romanesc, izbucnind revolutii in toate provinciile romanesti cu exceptia Dobrogei si a Basarabiei, care se aflau sub aspra dominatie otomanã si tarista. Revolutia europeana de la 1848 a fost, dupa cum sublinia N. Balcescu, "ocazia, nu cauza revolutiei rom�ne". Cauzele revolutiei rom�ne constau tot dupã parerea lui Balcescu �n "cele 18 veacuri de asuprire". Agitatiile revolutionare de la Viena si Budapesta, s-au rasfr�nt si asupra Transilvaniei, unde �n marte 1848, se declanseaza procesul revolutionar. Revolutia rom�nã din Transilvania a fost impulsionata de revolutia maghiara, de guvernul liberal-revolutionar maghiar, de dieta maghiara, care, �si propun refacerea Ungariei Mari, �n granitele ei medievale, ceea ce implica anexarea Transilvaniei. �n fata acestei decizii, rom�nii protesteaza cu energie si solemnitate �nca din martie 1848 prin Simion Barnutiu, caruia i se vor alatura alti fruntasi rom�ni: Avram Iancu, Gheorghe Baritiu. Revolutionarii maghiari, nu vroiau nici macar sa aplice hotar�rile revolutiei maghiare de desfiintare a iobagiei si �n Transilvania, ceea ce a produs o mare agitatie �n lumea satelor transilvanene. La chemarea fruntasilor rom�ni la Blaj, se �ntruneste �n 3-5 mai 1848 pe C�mpia Libertatii o mare adunare nationala care aproba programul revolutiei Transilvanene, "Petitia Nationala". Se solicita �n program dreptul la autonomie si independenta nationala. �n acelasi timp, din motive tactice, rom�nii jura credintã �mparatului habsburgic, manifest�ndu-si fidelitatea fata de �mparat. Dieta de la Cluj voteaza si ea anexarea Transilvaniei iar �mparatul sanctioneaza aceasta decizie. El face aceasta pentru a c�stiga timp, decizia sa, �nvrajbind cele 2 natiuni din Transilvania, el aplica politica "Divide et Impera". Agitatia revolutionara se amplifica �n vara anului 1848, si ca urmare a starii de asediu, a ciocnirilor ce au loc �ntre rom�ni si maghiari.
�n septembrie 1848, la Blaj are loc a 3-a adunare la care participa peste 60 mii rom�ni �narmati, adunare ce adopta o rezolutie �mpotriva anexarii Transilvaniei la Ungaria. Acum, se trece la organizarea politica si militara a Transilvaniei, care este �mpartita �n 15 prefecturi, �n care se gasesc c�te o legiune condusa de prefecti si tribuni. Zona muntilor apuseni a fost organizata de Avram Iancu ca o adevarata republica rom�neasca.
�n toamna anului 1848 a �nceput cucerirea Transilvaniei de catre trupele maghiare revolutionare �n fruntea carora a fost numit generalul Iosif Bem. Luptele s-au purtat �ntre armata maghiara si cea austriaca. Armata maghiara a reusit sa cucereasca mare parte din Transilvania, cu exceptia zonei Muntilor Apuseni, cu orasul Alba-Iulia. Rom�nii condusi de Avram Iancu se apara cu eroism, �nving�ndu-i pe maghiari la Marisel, Rosia, F�nt�nele.
�n 20 februarie 1849, noul �mparat al Austriei, Franz Josef, promulga o noua constitutie liberala prin care este recunoscuta autonomia Transilvaniei. Aceastã constitutie a �mboldit si mai mult pe rom�ni �n lupta contra maghiarilor. �ntre revolutionarii maghiari, Lajos Kossuth, si Avram Iancu �ncep tratative intermediate de deputatul rom�n de Bihor, Ion Dragos, iar dupa asasinarea acestuia initiativa tratativelor o are Nicolae Balcescu, refugiat �n Transilvania dupa esecul revolutiei din Tara Rom�neasca. �n urma tratativelor purtate la Debrecen, �ntre Balcescu si Kossuth, se ajunge la �ncheierea unei �ntelegeri "Proiect de pacificare" semnat la 14 iulie 1849 la Szegedin. Proiectul acorda drepturi natiunii rom�ne, dreptul de a folosi limba rom�na, dreptul rom�nilor de a fi numiti �n administratie. Eforturile lui Balcescu �ncununate de aceastã �ntelegere, urmareau sa explice celor douã pãrti cã dusmanul lor comun este Austria, fapt de care, Lajos Kossuth s-a convins prea t�rziu, deoarece la 1 august 1849 la Siria, l�ngã Arad, armata revolutionarã maghiarã capituleaza �n urma interventiei Trupelor Tariste, chemate �n ajutor de Austria. Sf�rsitul Revolutiei Maghiare a �nsemnat si sf�rsitul revolutiei din Transilvania.
Proiectatã sã �nceapa simultan �n toate cele trei tãri rom�ne, revolutia rom�nã s-a declansat �n Moldova la 27 martie 1848, c�nd la hotelul Petersburg, c�nd, cu acordul domnitorului Mihail Sandu Sturdza a avut loc o adunare ce a aprobat documentul intitulat "Petitiunea Proclamatiune", documnet cu 35 de puncte, fara prevederi radicale, si din care domnul nu admitea douã prevederi. �n urma arestarii capilor miscarii revolutionare, unii dintre ei reusesc sã se refugieze �n Transilvania si Bucovina, unde vor continua activitatea revolutionarã prin redactarea programelor "Principiile noastre pentru reformarea patriei" Brasov, cel mai radical program, deoarece prevedea unirea Moldovei cu Tara Rom�neascã, desfintarea privilegiilor de clasã si �mproprietarirea taranilor clacasi fara despagubire.
"Dorintele partidei nationale �n Moldova", august, la Cernauti, program ce viza si el unirea celor 2 principate, �mpropietãrire, dar cu despagubire, drepturi si libertati cetatenesti.
�n Tara Rom�neascã revolutia a fost mai bine pregatitã de un comitet revolutionar constituit �ncã din aprilie 1848, care a hotar�t declansarea revolutiei simultan �n 4 localitãti. Revolutia nu a reusit sã izbucneascã dec�t �n douã localitãti, �n 9 iunie la Izlaz si �n 11 iunie la Bucuresti. La Izlaz a fost adoptat programul revolutionar ("Proclamatia de la Izlaz") care timp de trei luni a reprezentat constitutia tãrii. Documentul prevedea autonomia administrativã a tãrii, adunare reprezentativã, domn ales pe 5 ani, �mpropietãrirea clacasilor, cu despagubire, drepturi si libertãti cetatenesti. Guvernul revolutionar ales la Izlaz a suferit modificãri �n 11 iunie la Bucuresti, �n fruntea sa fiind numit mitropolitul Tãrii Rom�nesti, Neofit, tocmai pentru a nu supara puterea protectoare, Rusia. �n scurta perioadã c�t a functionat, guvernul a �ncercat sa puna �n practicã prevederile proclamatiei de la Izlaz, eliber�nd detinutii politici, stabilind tricolorul, desfint�nd rangurile boieresti, sã rezolve problema agrarã. Revolutia din Tara Rom�neascã a esuat �n urma interventiei trupelor otomane, care, la 13 septembrie 1848 �n Dealul Spirii, �nving rezitenta eroicã a rom�nilor, exprimatã de Compania de Pompieri, condusã de Pavel Zaganescu.
Revolutia din Bucovina si Banat, unde s-au adoptat programele "Petitia Tãrii" si "Petitia Neamului Rom�nesc", ce revendicau autonomie nationalã, nu au avut nici ele succes, asemenea celor din celelalte teritorii rom�nesti, datoritã interventiei straine.
Revolutia Rom�na, desi �nabusita, a deschis calea modernizarii societatii rom�nesti, stabilind directiile noi de actiune �n societatea rom�neascã.

Revoluţia de la 1848 a captivat generaţii întregi de istorici. Mai mult, evenimentele din Transilvania au fost abordate în viziuni proprii, nu numai de către istoriografia românească, ci şi de cea maghiară, germană (săsească) şi austriacă. Prin urmare, o istoriografie nu numai bogată, ci şi complexă, în raport cu dimensiunea europeană a evenimentului, pluralitatea problemelor ridicate şi locul pe care îl ocupă în istoria modernă a României. I s-au consacrat, în consecinţă, mai multe colecţii documentare, monografii, studii şi articole, apărute în perioade diferite şi purtând în destule cazuri pecetea ideologică a timpului. funda?

Revolutia de la 1848 in Transilvania

Http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rom%C3%A2n%C4%83_din_1848 Revoluția Română din 1848 daca te referi din Romania :D

Revolutia din 1848

Multumes am avut o problema la engleza ca ne-a intrebat doamna si am fost uitat din clasa a 4