Laşitatea este mama cruzimii.
Laşitatea este sentimentul, care n-are nici măcar curajul să spună cum il cheama.
Laşitate înseamnă nu numai să eviţi sau să fugi, tot laşitate e şi dacă nu-ţi pasă.
Laşitatea e cel mai cumplit viciu.
Falsitate... Lasitate...
De multe ori vrem sa fim superiori persoanei de langa noi, astfel recurgand la diferite metode pentru acapararea atentiei, pentru a iesi in evidenta, in fata cum s-ar spune. De multe ori recurgem la minciuna, care ne este cea mai la indemana, pentru ca putem fraieri lumea, usor. Daca tot vrei sa minti, macar fa-o cu stil, si daca minti, fa in asa fel incat minciuna sa fie plauzibila, si sa existe sanse minime de a fi descoperita de cel de langa tine, sau cel pe care l-ai mintit. Bineinteles, daca ai fost prins cu minciuna, te inrosesti pana in varful nasului, si cauti o cale de iesire; asta se numeste cufundare in minciuna. Odata ce ai fost prins cu ea, nu mai poti iesi sub nicio forma. Si daca iesi, trebuie sa ai cap. Ai tendinta in momentul in care descoperi ca cel de langa tine si a dat seama ca l-ai mintit sa fugi de adevar, sa-l lasi in urma, si sa mai bagi o gogosica doua-trei, ca doar nu strica, nu? Si fugi si fugi, si esti nervos, chiar pe tine insuti si incepi a-ti reprosa: ''Of, ce ma costa daca ziceam adevarul? Era chiar atat de greu?'' Si ca un las, te inchizi in tine, si eviti sa vorbesti cu acea persoana, gasind tot felul de pretexte, si scuze, care sunt si ele, mai putin plauzibile. Te simtit frustrat, in acel moment, si incepi sa ataci, fara a stii nici tu de ce faci asta. Te simti ca un purice si iti vine sa explodezi de nervi cand iti dai seama ca ai fost prins. Mai rau e ca nu stii sa infrunti lumea, majoritatea oamenilor sunt asa. Lasi. Le e frica de adevar. De ceea ce sunt ei cu adevarat. Ce ne costa sa fim noi insine? Ce ne costa sa nu ne mai mintim chiar pe noi in ceea ce suntem? De ce lumea isi ascunde adevarata fata si adevaratele valori morale? De ce lumea cauta sa imite, si sa nu fie unica? De ce?
Lasitatea este egala cu frica, frica de a recunoaste ca nu esti in stare de a accepta lucrurile asa cum sunt si frica de le spune lucrurilor pe nume, te feresti, eviti anumite situatii pentru a nu fii nevoit sa le faci fata.
parerea mea
Lasitate este un mod de autoaparare...cei care se simt atacati,incoltiti recurg la acest lucru. Dupa parerea mea e firesc orice om se simte la un moment dat, fara puteri. niciun om nu este de otel, insa daca realtiile dintre oameni ar fi mai stranse nu s-ar ajunge aici!
mada_6524 întreabă: