2.2. Rela
ţ
ia de coordonare
Rela
ţ
ia coordonare se stabile
ş
te
î
ntre unit
ăţ
i sintactice de aceea
ş
i importan
ţă
,
care nu depind nici semantic, nici structural una de cealalt
ă
. De exemplu:
z
î
mbete
ş
i flori; frumoas
ă
, dar trist
ă
; ba un vers, ba un c
î
ntec
etc.
Rela
ţ
ia de coordonare se poate stabili:
a)
la nivel propozi
ţ
ional:
-
î
ntre elementele constitutive ale p
ă
r
ţ
ilor de propozi
ţ
ie multiple (subiecte
multiple, nume predicative multiple, atribute multiple):
Studen
ţ
ii
ş
i profesorii
s
î
nt antrena
ţ
i
î
n procesul de instruire.
Fata
î
mp
ă
ratului era harnic
ă
, frumoas
ă
ş
i
î
n
ţ
eleapt
ă
.
Vremea e frumoas
ă
, dar rece.
11
Gutuia mirositoare
ş
i galben
ă
r
ă
sp
î
ndea un miros pl
ă
cut.
-
î
ntre p
ă
r
ţ
i de propozi
ţ
ie secundare (complemente directe, indirecte
ş
i
circumstan
ţ
iale):
El studiaz
ă
dreptul
ş
i filozofia.
Le-au d
ă
ruit cadouri
copiilor
ş
i p
ă
rin
ţ
ilor.
Vorbea
calm
ş
i conving
ă
tor.
b) la nivel frastic:
-
î
ntre propozi
ţ
ii principale care nu depind una de alta:
Am participat la conferin
ţ
a
ş
tin
ţ
ific
ă
ş
i am prezentat un referat.
P
ă
rin
ţ
ii
îş
i iubesc copiii, dar
î
i
ş
i pedepsesc.
-
î
ntre propozi
ţ
ii interdependente (subiecte, predicative):
Ceea ce
ş
tia
ş
i ce v
ă
zuse ea
era foarte important.
Omul acela era
cum nu mai v
ă
zuse
ş
i cum nu mai auzise nimeni.
-
î
ntre propozi
ţ
ii subordonate:
Ş
tim
c
ă
va veni, dar va pleca repede.
Î
n
ţ
elesese
de ce nu vine pe la ea
ş
i nu o deranjeaz
ă
.
Î
n diferite lucr
ă
ri de gramatic
ă
se men
ţ
ioneaz
ă
c
ă
rela
ţ
ia de coordonare se
poate stabili nu numai
î
ntre p
ă
r
ţ
i de propozi
ţ
ie sau numai
î
ntre propozi
ţ
ii, ci
ş
i
î
ntre
o parte de propozi
ţ
ie
ş
i o propozi
ţ
ie, av
î
nd aceea
ş
i func
ţ
ie sintactic
ă
sau func
ţ
ii
sintactice diferite. Astfel, coordonarea se poate realiza:
-
î
ntre un subiect
ş
i o propozi
ţ
ie subiectiv
ă
:
Maria
ş
i cine mai erau prezen
ţ
i
au participat la concurs.
C
ă
r
ţ
ile
ş
i ceea ce mai avea
l-ea l
ă
sat la rude.
-
î
ntre complementul indirect
ş
i propozi
ţ
ia completiv
ă
indirect
ă
.
Î
i povestise
despre copii
ş
i
despre ceea ce se
î
nt
î
mplase.
Am mers
î
n ospe
ţ
ie
la p
ă
rin
ţ
i
ş
i la cine ne invitase.
-
î
ntre un complement circumstan
ţ
ia-l
ş
i o propozi
ţ
ie circumstan
ţ
ia-l
ă
:
Nu puteam s-o suport nu numai
pentru obr
ă
znicie, dar
ş
i pentru c
ă
m
ă
deranja permanent.
N-am venit la ore din cauza bolii
ş
i pentru c
ă
nu m-am preg
ă
tit.
12
-
î
ntre un circumstan
ţ
ia-l instrumental
ş
i o propozi
ţ
ie circumstan
ţ
ia-l
ă
instrumental
ă
:
L-au lovit
cu arma
ş
i
cu ce mai g
ă
siser
ă
pe acolo.
-
î
ntre un complement circumstan
ţ
ia-l de timp
ş
i o circumstan
ţ
ia-l
ă
modal
ă
:
Vor da ajutor la vreme
ş
i cum se cuvine.
Pentru acest tip de rela
ţ
ie, ce caracterizeaz
ă
o subordonat
ă
care contracteaz
ă
simultan rela
ţ
ii de subordonare
ş
i de coordonare cu alt
ă
propozi
ţ
ie, Gh. Trandafir
propune denumirea de
rela
ţ
ie mixt
ă
bipropozi
ţ
ional
ă
sau binar
ă
[Trandafir, 154].
Î
n acest sens, C. Dimitriu consider
ă
c
ă
este vorba de o rela
ţ
ie aparte, de un
raport
mixt
, care se deosebe
ş
te
ş
i de coordonare,
ş
i de subordonare
ş
i care poate fi
identificat
ă
numai la nivelul frazei
î
ntre dou
ă
propozi
ţ
ii [Dimitriu, 1196].
Rela
ţ
ia de coordonare se realizeaz
ă
prin dou
ă
feluri de mijloace:
a)
prin jonc
ţ
iune
care const
ă
î
n
î
mbinarea unit
ăţ
ilor sintactice cu ajutorul
conjunc
ţ
iilor coordonatoare (copulative, adversative, disjunctive, concluzive).
Bolnava sc
î
nci acoperindu-
ş
i ochii cu degetele
sub
ţ
iri, prelungi
ş
i
scheletice
(C. Petrescu).
Î
n gr
ă
dini, pe c
î
mp, de dealuri,
prin poiene
ş
i
prin vii
Ard movili buruienoase, sco
ţî
nd fumuri cenu
ş
ii
(V. Alecsandri)
b)
prin juxtapunere (paratax
ă
), aduc
ă
prin al
ă
turarea unit
ăţ
ilor sintactice de
acela
ş
i fel (omogene).
M-a privit
vesel
ă
, g
î
nditoare, t
ă
cut
ă
.
Vorbea
calm, r
ă
spicat, conving
ă
tor.
2.3. Rela
ţ
ia de subordonare
Rela
ţ
ia de subordonare se stabile
ş
te
î
ntre termeni de importan
ţă
inegal
ă
:
un
regent
sau
determinat
ş
i un
termen subordonat
sau
determinant.
Rela
ţ
ia de subordonare se realizeaz
ă
ca rela
ţ
ie:
a) bilateral
ă
sau de interdependen
ţă
, rela
ţ
ie care reprezint
ă
o form
ă
special
ă
de dependen
ţă
î
ntre doi termeni care se presupun reciproc. Acest tip de rela
ţ
ie se
stabile
ş
te
î
ntre subiect
ş
i predicat.
13
b) unilateral
ă
, rela
ţ
ie care se realizeaz
ă
î
ntre doi termeni: unul care nu poate
fi omis (regentul)
ş
i unul care poate fi omis f
ă
r
ă
s
ă
dezorganizeze comunicarea
(subordonatul).
De exemplu:
cas
ă
mare, vine repede
etc.
La nivelul frazei, dependen
ţ
a unilateral
ă
se stabile
ş
te
î
ntre un cuv
î
nt din
propozi
ţ
ia regent
ă
ş
i propozi
ţ
ia subordonat
ă
atributiv
ă
(
casa care este
î
ngrijit
ă
rezist
ă
î
n timp
);
î
ntre un regent
ş
i o completiv
ă
direct
ă
(
Ea
a spus
c
ă
nu va pleca
).
Cârneală_Petru_2000 întreabă: