Timiditatea poate fi privita dublu.Asttfel ca ea iti poate dezvalui o personalitate sensibila si romantica(nu neaparat), dar poate fi si un semn de slabiciune, vulnerabilitate si nesiguranta.
Cat despre masura in care ar trebui sa o ai eu zic-moderata - nici prea-prea nici foarte-foarte(asta daca nu vrei sa-ti afecteze viata sociala, profesionala etc)
Sper ca te-am ajutat.Byee!
E mai mult negativ decât pozitiv. O dată eşti pe scenă în viaţa.Arată ce poţi. Timizii se ascund de ei însăşi, vor să nu deranjeze pe nimeni şi sunt permanent preocupaţi de părerile altora. Dacă tu te duci să faci pipi la 8 fix că aşa face toată lumea, dă-ţi două palme. Cel mai rău lucru pe care îl poţi face în viaţa e să stai. Să asculţi sfaturi, păreri, îndrumări.Aruncă-te în gol.Senzaţia e divină(la figurat, bă)
Timiditatea este un subiect destul de complex. Depinde cat esti de timid, cum se manifesta ea. Eu cand eram mic eram foarte timid, dar s-a rezolvat, fara terapii, fara ajutor extern. Cred ca cel mai important pentru mine a fost cand mi-am luat un job in care trebuia sa vorbesc cu oameni necunoscuti, pe strada. M-a ajutat sa depasesc timiditatea. Acum nu mai am probleme de genul asta. Daca este mai greu, poti apela la ajutorul unui psiholog. Oricum, nu e prea bine sa fii timid pentru ca ai numai de pierdut in viata.
Asa ca orice te hotarasti sa faci, iti doresc mult succes.
Motannu are dreptate timiditatea aduce numai pierderi.
Eu am scapat partial din ea dar inca mai este putina adica am inceput sa devin mai indraznet si poate nu o sa credeti asta dar o fata ma ajutat sa scap de aceasta timiditate, asa ca sfatul meu este sa scapi cat mai repede de ea
MamaNegri întreabă:
anonim_4396 întreabă: