Cine imi da un site de unde pot lua informatii despre nuntile traditionale din romania sau sa imi dea cateva date!?

Va sfatuim sa cititi neaparat si glosarul de obiceiuri si traditii unde veti gasi nu toata lista, ci fiecare obicei de nunta descris in detaliu (de ex. cum se rupe turta miresei, cum se barbiereste ginerele).



Desfasurarea nuntii - obiceiuri si traditii de respectat

Acestea sunt obiceiurile din ziua nuntii care ar trebui respectate, cu mentiunea ca acestea pot diferi de la o zona la alta (in Ardeal si Maramures, de exemplu, cuplurile au doua perechi de nasi, spre deosebire de restul tarii unde se apeleaza la o singura pereche de nasi).



Totul incepe cu cererea in casatorie, pentru care mirele ar trebui sa mearga in petit la viitorii sai socri, inainte de a-i cere mana iubitei sale. Daca are consimtamantul acestora, alege cu multa atentie inelul de logodna si apoi o cere in casatorie pe aleasa inimii.



Odata acceptata cererea in casatorie, tinerii miri trebuie sa decida pe cine vor alege nasi, adica parinti spirituali. Rolul nasilor cu timpul a inceput sa fie minimalizat, dar conform traditiei, nasul (sau `nasul mare` cum i se mai spune) este de fapt personajul central al nuntii, si nu tinerii miri. Nasul este urmat ca importanta in nunta de mireasa, deci in mod paradoxal mireasa este a doua figura din nunta. Apoi de abia urmeaza mirele, nasa, domnisoarele si cavalerii de onoare, parintii si ceilalti nuntasi. Alegerea nasilor, deci, are o importanta covarsitoare, atat pentru desfasurarea nuntii cat si pentru viitorul tinerilor miri.



Conform traditiei si obiceiurilor, obligatiile materiale ale nasilor sunt suportarea cheltuielilor cu voalul si parura miresei, a lumanarilor si a slujbei religioase. Acestia au datoria de a-i calauzi pe tinerii miri pe drumul lor impreuna in viata. Tinerii miri, cum spune preotul, trebuie sa-i respecte intru totul pe nasi, exact asa cum isi respecta proprii parinti.



Dupa ce s-au hotarat pe cine isi doresc ca nasi, tinerii miri trebuie sa le faca acestora o vizita cu ploconul in brate. Ploconul poate fi primit sau refuzat de catre nasi, primirea acestuia echivaland cu acceptarea propunerii de a-i nasi pe tinerii miri. Dupa primirea ploconului, nasii trebuie sa cinsteasca onoarea care li s-a facut si sa desfaca o sticla din cel mai bun vin (sau sampanie, mai degraba, in zilele noastre).

In ziua nuntii, daca ar fi sa respectati traditiile romanesti (si nu cele imprumutate de pe alte meleaguri unde mirele si restul nuntasilor isi asteapta mireasa direct in biserica, iar aceasta vine doar insotita de tatal sau), ar trebui ca alaiul de nunta sa fie pornit de catre cavalerii de onoare ai mirelui.



Acestia iau cu ei lautarii si se duc la mire acasa unde se vor ocupa de barbieritul mirelui, semn al transformarii flacaului in barbat. Dupa ce a fost barbierit, mirele si parintii acestuia, impreuna cu cavalerii de onoare si urmati de lautari pornesc cu alaiul spre casa nasilor.



Aici, mirele (care este responsabil de cumpararea buchetelor pentru nasa si pentru mireasa sa) ii daruieste nasei buchetul si ii prinde nasului papionul la gat. Mai exista obiceiul ca mirele sa le aduca nasilor cateva cadouri `de imbracat`, conform traditiei (pe vremuri se faceau cadou camasi si fuste populare brodate manual). Nasul mare ii cinsteste pe cei din alai cu `vin si bucate alese` (piscoturi si sampanie), apoi impreuna cu nasa iau lumanarile de nunta, parura si voalul miresei (pe care au datoria sa le cumpere) si pornesc in fruntea alaiului spre casa miresei.



Aici are loc gatitul miresei de catre nasa si domnisoarele de onoare, si prinsul parurii si al voalului de catre nasa. Gatita fiind, mireasa iese din casa si se intalneste cu mirele care ii daruieste buchetul de mireasa. In semn de apreciere, mireasa le prinde cocardele nasului, nasei si mirelui (exact in aceasta ordine). Apoi domnisoarele de onoare continua cu impartitul cocardelor catre socrii mari si mici, catre rude si catre ceilalti nuntasi.



Nuntasii prezenti in alai incing apoi hora miresei in batatura casei acesteia, in timp ce nasa are datoria sa rupa turta miresei si sa o imparta celor prezenti. Tot alaiul, urmat de lautari, porneste in cele din urma catre biserica.



Mersul in alai, ca si intrarea in biserica trebuie sa respecte urmatoarele reguli: in deschiderea alaiului trebuie sa fie o domnisoara de onoare si un cavaler de onoare care sa duca lumanarile celor doi miri. In spatele lor se afla nasul si mireasa, apoi mirele si nasa. Imediat in urma lor vin socrii mari, apoi cei mici. Atat in coloana, cat si in biserica, mireasa sta intotdeauna la stanga mirelui sau a nasului, iar toate femeile din alai stau de asemenea in stanga barbatilor pe care ii insotesc.



Mare atentie trebuie avuta ca lumanarile sa nu stea in aceeasi masina, daca drumul pana la biserica se face cu masinile. Pana dupa realizarea cununiei, mireasa sta cu nasul si cu lumanarea sa, iar mirele cu nasa si cu cea de-a doua lumanare. La plecarea din biserica, insa, mirii vor fi impreuna si la fel vor fi si lumanarile acestora.

Renunta la "ceva nou, ceva vechi, ceva imprumutat si ceva albastru" in favoarea unei nunti traditionale romanesti!
Surprinde-ti invitatii respectand obiceiuri demult uitate si vei avea o nunta unica!

Petitul

· Daca mirele se stia placut de fata, mergea impreuna cu parintii lui la casa fetei si o cereau de la parinti.
· Daca cei doi tineri nu erau vorbiti dinainte, mirele trimitea la viitorii socri petitori buni de gura, meniti a-i convinge pe parintii fetei de calitatile si bunele intentii ale mirelui.
· Odata intelegerea facuta, viitorii miri si parintii lor se asezau la masa impreuna, se cinsteau si stabileau data logodnei, pe cea a nuntii, numele bucataresei tocmite pentru nunta si intocmeau "foaia de zestre" in care treceau aportul fiecaruia.

Invitatia la nunta
Invitatia nu se facea in scris, ci prin viu grai, cu particularitati pentru fiecare zona geografica a tarii:

· In Transilvania invitatia se facea cam cu o luna inainte de nunta, de un alai mare compus din miri si prieteni de-ai lor. Toti erau imbracati in costume nationale si duceau cu ei un toiag impodobit cu panglici colorate si flori. Fetele tineau o plosca cu vin, iar baietii una cu tuica, din care indemnau invitatii sa bea.
· In Oltenia chemarea la nunta se facea chiar in saptamana evenimentului (de obicei joi sau sambata), de catre miri, insotiti de prieteni si de lautari. Cei care beau din plosca cu tuica se considera ca accepta invitatia.
· In Moldova invitatia era facuta de vornic, miri si socrii. Acestia strabateau calare tot satul si invitau la nunta pe toata lumea. Mirii ofereau plosca invitatilor, iar vornicul le povestea acestora despre miri.

Obiceiuri inaintea nuntii