I) SUBIECTIVA ține locul subiectului.
Ex. Ce a fost verde(1)/ s-a uscat. (2)
(1) SB
(2) PP și regentă
Subiectiva poate fi înlocuită cu un substantiv sau un pronume demonstrativ.
Ex. Verdeața s-a uscat. Aceea s-a uscat.
Verdeața/aceea= subiecte
II) PROPOZIȚIA PREDICATIVĂ ține locul numelui predicativ.
Ex. Fata a ajuns profesoară.
a ajuns profesoară= predicat nominal (PN)
PN= verb copulativ (a ajuns) + nume predicativ (profesoară)
Se dezvoltă numele predicativ: Fata a ajuns(1)/ ce și-a dorit (2)/
(1) PP și regentă
(2) Prop. predicativă
III) PROPOZIȚIA ATRIBUTIVĂ ține locul atributului.
Ex. Ei locuiau într-o odaie frumoasă. (frumoasă= atribut)
Ei locuiau într-o odaie (1)/ care era frumoasă (2)/
(1) PP (r)
(2) P. Atr
IV) PROPOZIȚIA COMPLETIVĂ DIRECTĂ (ce?)
Ex. Învățăm (1)/ ce trebuie. (2)/
(1) PP și regentă
(2) Prop. completivă directă
V) PROPOZIȚIA COMPLETIVĂ INDIRECTĂ este introdusă printr-un verb la diateza reflexivă și răspunde la întrebările compl. Indirect
Ex. Mă gândesc (1)/ să învăț.(2)/
(1) PP (r)
(2) P.C. indirectă (la ce mă gândesc?)
VI) PROPOZIȚIA CCL ține locul complementului CCL (unde?, de unde?, până unde?, încotro?)
Ex: A plecat (1)/ unde a zis.(2)/
(1) PP și regentă
(2) PC loc
Se contrage astfel: A plecat acasă. (acasă= CCL, "unde?")
VII) PROPOZIȚIA CIRCUMSTANȚIALĂ DE TIMP ține locul CCT și răspunde la întrebările acestuia (când?, de când?, până când?, cât timp?)
A plecat (1)/ când a zis (2)/
(1) PP (r)
(2) PC timp
Se contrage astfel: A plecat astăzi. (astăzi= CCT, "când?")
VIII) PROPOZIȚIA CIRCUMSTANȚIALĂ DE MOD ține locul CCM și răspunde la întrebarea acestuia (cum?)
Ex. Muncește (1) cum vrea (2)/
(1) PP (r)
(2) PC Mod
Se contrage astfel: Muncește repede. (repede = CCM, "cum?")
IX) PROPOZIȚIA CIRCUMSTANȚIALĂ CONDIȚIONALĂ ține locul CC de condiție și răspunde la întrebarea "cu ce condiție?"
Ex. Aș fi bucuroasă (1)/dacă ai veni (2)/
(1) PP (r)
(2) PC Condiție
Se contrage astfel: Nu vei reuși (1)/ dacă nu înveți.(2)/
(1) PP (r)
(2) CC de condiție
Se contrage astfel: Nu vei reuși fără învățătură. (fără învățătură= CC condiție, "cu ce condiție?")
X) PROPOZIȚIA CIRCUMSTANȚIALĂ DE CAUZĂ ține locul CC cauză, răsp. la întrebarile (din ce cauză/din ce pricină?)
Ex. S-a oprit (1)/ fiindcă a obosit (2)/
(1) PP (r)
(2) P C cauză
Se contrage astfel:
S-a oprit de oboseală. (de oboseală= CC cauză, "din ce cauză?")
XI) PROPOZIȚIA CIRCUMSTANȚIALĂ DE SXOP (FINALĂ) ține locul CC scop și răspunde la întrebarea "cu ce scop?"
Ex. Se uită prin cameră/(1) să vadă (2)/
(1) PP (r)
(2) PC scop
Se contrage astfel: Se uită prin cameră pentru a vedea. (pentru a vedea= CC Scop, "cu ce scop?")
XII) PROPOZIȚIA CIRCUMSTANȚIALĂ CONCESIVĂ (corespunde CC concesiv) și răspunde la întrebarea "în ciuda cărui fapt?
Ex A venit la școală (1)/ deși era bolnav (2)/
(1) PP (r)
(2) P C Concesivă
Se contrage: A venit la școală chiar bolnav. (chair bolnav= CC concesiv, "în ciuda cărui fapt?")
XIII) PROPOZIȚIA CIRCUMSTANȚIALĂ CONSECUTIVĂ ține locul CC consecutiv și răspunde la întrebarea: "care este urmarea faptului că?"
Atât era de frumoasă (1)/ încât nu te puteai uita la ea./ (2)
(1) PP (r)
(2) PC Consecutivă
Se contrage astfel: Era frumoasă de nespus. (de nespus= C C consecutiv, "care este urmarea faptului că?" )
Ioan489 întreabă: