- Exista 8240 de specii de reptile, care traiesc pe aproape fiecare continent al lumii, exceptand Antarctica, unde este prea frig.
- Ele traiesc pe pamant de aproximativ 200 de milioane de ani, cu mult inaintea omului.
- Termenul de „animale cu sange rece" nu e tocmai adevarat. Reptilele sunt poikiloterme, ceea ce inseamna ca isi regleaza temperatura corpului din surse externe. Organismul lor nu are posibilitatea sa-si controleze temperatura interna asa cum fac mamiferele.
- Sunt cele mai longevive animale de pe pamant: specii de testoase cum ar fi Aldabra, pot trai mai mult de 150 de ani. Aligatorii pot depasii 70 de ani, iar pitonii reticulati 40 de ani.
- Clasa reptilelor inglobeaza 4 mari grupuri: crocodilii, testoasele, tuatara, serpii si soparlele (apartinand aceluiasi ordin).
- Dintre cele peste 3000 de specii de serpi, doar 500 sunt veninosi.
- In Australia situatia este total opusa, numarul serpilor veninosi il depaseste pe cel al serpilor neveninosi.
- Sute de mii de oameni sunt muscati de catre serpi in fiecare an, din fericire un procent mic isi pierd viata (aproximativ 150 de deces/ an).
- Tuatara este o specie rara de reptile, regasita doar in noua Zeelanda. Desi asemanatoare cu o soparla, tuatara are o conformatie anatomica unica a ochilor si maxilarelor, ce o diferentiaza de alta reptile. De asemenea poate trai si la temperaturi de sub 4 grade Celsius, o raritate in clasa reptilelor.
- Creierul reptilelor reprezinta doar 1% din masa corporala.
- Maxilarele sunt astfel conformate incat nu pot mesteca hrana. Reptilele sunt nevoite sa isi inghita prada intreaga.
- La majoritatea reptilelor inima este formata din 3 incaperi. Crocodilienii sunt singurii care poseda 4 camere cardiace.
- Nu au glande sudoripare.
- Soparla basilisc s-a nascut cu o abilitate unica: poate pasi pe apa fara sa se scufunde. Aceasta se datoreaza vitezei mari cu care abordeaza suprafata apei.
- Testoasele exista pe pamant inca dinaintea aparitiei dinozaurilor.
- Reptilele, asemenea pasarilor, isi pot controla voluntar muschii pupilei. Ele isi dilata sau contracta pupila cand doresc, nu doar ca raspuns la gradientul de lumina.
- Daca un gecko este atacat, el va incerca sa distraga atentia pradatorului agitandu-si coada. Cand pradatorul se arunca asupra cozii, aceasta se desprinde de corp si continua sa miste. Soparla scapa cu viata, iar in scurt timp ii va creste o alta coada.
- Cel mai lung sarpe din lume, inregistrat oficial, a fost un un piton reticulat ce depasea cu putin 10 metri.
- Cea mai mica soparla din lume este o specie rara de gecko, originara din Insulele Virgine, care masoara sub 2 cm.
- Serpii si soparlele isi scot limba afara pentru a capta particulele de miros. Ei nu isi folosesc narile in acest scop, asa cum facem noi.
- Precum ii spune si numele, „sarpele african mancator de oua", adora sa consume ouale altor specii. El inghite ouale intregi, pe care le sparge ulterior cu ajutorul unui „dinte ascutit", derivat inspre interior din coloana vertebrala. Continutul oului este mancat, iar coaja este regurgitata atent „impaturita".
- Dragonii de Kmomodor, o specie veninoasa de soparla, de dimensiuni mari, sunt singurele reptile care au fost vazute jucandu-se intre ele.
- Unele reptile au capacitatea sa isi schimbe culoare in cateva clipe pentru a se camufla mai bine in mediul inconjurator (cameleonii).
- Soparla texana cu corn poate tasni sange din ochi. Este o modalitatea deosebita de aparare. Jetul poate fi aruncat pana la 3 metri.
- Gecko sunt singurele soparle care au voce si emit sunete specifice.
- Limba unor specii de soparle (cameleoni) este de doua ori lungimea corpului.
- In schimb crocodilii nu pot scoate limba afara din gura.
- Serpii pot inghiti prazi care sunt de 3 ori diametrul lor corporal.
- Serpii nu au urechi.
- In functie de marimea ultimei mese, anaconda poate trai cateva luni fara sa manance.
- Serpii au capacitatea sa isi disloce maxilarele pentru a inghiti mai usor prada.
- Majoritatea reptilelor depun oua. Exista insa si specii care nasc pui vii (boa constrictor este una dintre ele). Cobra africana este singura care construieste un cuib in care va depune ulterior ouale.
- Puii proaspat iesiti din oua sunt independenti din prima clipa si apti sa lupte pentru supravietuire.
- Cobra africana este cel mai mare sarpe veninos. Poate atinge lungimi de peste 6 metri.
- Varanul de Komodor este cea mai mare dintre soparle.
- Crocodilul de Nil poate atinge viteze de peste 45 km/h.
- Cameleonii isi pot misca ochii in directii diferite in acelasi timp.
- Daca pitonul este cel mai lung sarpe din lume, anaconda este cel mai masiv. Este unul din serpii care nasc pui vii.
- Serpii sunt foarte folositori in controlul populatiilor de rozatoare de pe un anumit teritoriu.
- Soparlele se dovedesc si ele utile cand vine vorba de insecte. Sunt mai eficiente decat orice insecticid.
Sursa: http://www.zooland.ro/Curiozitati_despre_reptile-7277.html
- Limba unui cameleon este de 2 ori mai lunga decat corpul lui.
- Cameleonii au proprietatea de a-si schimba culoarea pielii in functie de emotiile pe care le incearca.
- Toti serpii misca din coada in momentul in care sunt enervati, insa doar in cazul sarpelui cu clopotei aceasta scoate si un sunet.
- Soparlele sunt responsabile pentru controlarea populatiei insectelor si a paianjenilor, inclusiv a vaduvei negre. Mai mult, ele sunt chiar mai eficiente decat insecticidele chimice.
- S-a descoperit, in timpul unei misiuni spatiale, ca broastele pot vomita. Ele isi vomita initial stomacul, astfel incat acesta iese din gura broastei. Apoi animalul isi foloseste membrele anterioare pentru a goli continutul stomacului, dupa care il inghite la loc.
- Unele broaste pot fi inghetate pana devin solide si apoi dezghetate, continuand sa traiasca.
- Un sarpe are nevoie de aproximativ 50 de ore pentru a digera o broasca.
- Brotacii sunt singura specie de animale care nu fac cancer.
- Un sarpe anaconda de 3, 65m poate prinde, ucide si manca un caiman de 1, 82m. Chiar daca acesti serpi nu sunt considerati a fi cei mai mari serpi din lume, sunt cu siguranta cei mai grei, intrecand din acest punct de vedere pitonii.
- Majoritatea serpilor au fie u plamn, fie 2, dar unul dintre acestia cu o marime mult redusa. Acest lucru se intampla pentru a face loc si altor organe in trupul alungit al sarpelui.
- S-a estimat ca o broasca poate prinde si manca aproximativ 10. 000 de insecte in decursul unei veri.
- Cameleonul are mai multe straturi de celule sub pielea lui transparenta. Acestea sunt de altfel sursa schimbarii de culoare pentru care cameleonul este atat de celebru. Unele straturi contin pigmenti, iar altele reflecta pur si simplu lumina pentru a crea alte culori. Exista o serie de factori ce determina schimbarea culorii cameleonului. In popor se crede in mod gresit ca acesta isi schimba culoarea pentru a se adapta mediului, cand de fapt lumina, temperatura si starea emotionala sunt elementele care genereaza modificarile. De regula culoarea lui este verde, maro, sau gri, culori care, din pura coincidenta, se potrivesc cu mediul in care acesta traieste.
- Anaconda, unul dintre cei mai mari serpi din lume, da nastere la pui vii, in loc sa depuna oua.
- Cameleonii isi pot misca ochii in doua directii diferite in acelasi timp.
- Exista aproximativ 2. 600 de specii diferite de broaste, raspandite pe toate continentele, cu exceptia Antarcticii.
Dar si ce mi s-a parut cel mai interesant la serpi:
1. Cele mai multe specii de serpi au un singur plaman - cel drept. Datorita formei alungite a corpului, s-a ajuns la aceasta solutie… de compromis: un singur plaman functional. Celalalt e absent sau atat de redus (vestigial), incat nu mai are niciun rol in respiratie.
2. Rinichii serpilor sunt asezati nu unul langa altul, ca la toate vertebratele, ci unul in prelungirea altuia. Cauza? Aceeasi: dezvoltarea corpului "pe lung", in dauna latimii.
3. Serpii nu au picioare, stim. Si totusi… unii serpi au pastrat, in cursul evolutiei, niste rudimente de centura pelviana (oase ale bazinului) si de membre posterioare. La serpii boa si la pitoni, vestigiile picioarelor din spate sunt inca vizibile, sub forma unor "pinteni" asezati de o parte si de alta a a cloacei.
4. Serpii masculi au doua organe copulatoare - doua hemipenisuri. (Nu, nu le folosesc pe amandoua deodata, pentru ca femela are o singura cloaca).
5. Serpii nu isi pot inchide ochii, pentru ca nu au pleoape mobile. Ochii sunt acoperiti de membrane transparente, fixe, care sunt, de fapt, solzi modificati, specilizati.
6. Exista multe simboluri asociate sarpelui (multe dintre ele negative); si totusi, in Occident, serpii sunt si un simbol al medicinei - al tamaduirii, asadar. Cum s-a ajuns la asta? Serpii naparlesc periodic; inaintea naparlirii, pielea devine foarte uscata si lipsita de luciu, iar ochii se opacifiaza - ce mai, bietul sarpe arata ca si mort. Insa, odata lepadata vechea piele, sarpele reapare in lume cu o piele nou-nouta, stralucitoare, ca si cand s-ar fi tamaduit in mod miraculos, iar acest comportament a facut ca el sa devina un simbol al vindecarii, prin extensie - al medicinei (desi aceasta nu te vindeca intotdeauna, din pacate).
7. Nu exista serpi vegetarieni; toti consuma hrana de origine animala: mananca mamifere (mai mari ori mai mici, de la soareci pana la antilope, in functie de cat de mare e sarpele cu pricina), pasari, reptile, amfibieni, pesti, moluste, insecte sau oua. Unii dintre ei sunt foarte specializati: cobra regala din Asia si bandy-bandy din Australia se hranesc cu alti serpi; unii "mancatori de moluste" din subfamilia Pereatine au mai multi dinti pe partea dreapta a gurii decat pe cea stanga, deoarece melcii cu care se hranesc au cochilia dextra, adica incolacita de la stanga spre dreapta - un exemplu de co-evolutie dintre cele mai interesante.
8. Serpii nu isi mesteca hrana si nici nu rup bucati din ea, ci o inghit intreaga. Pot face asta deoarece au o adaptare speciala la nivelul maxilarelor - cel doua jumatati ale falcii inferioare sunt unite printr-un ligament extrem de elastic, ceea ce le permite sa caste o gura enorma si sa inghita prazi cu diametrul mult mai mare decat diametrul lor (al serpilor).
9. Procesul de digestie consuma atat de multa energie, incat sarpele care-si mistuie hrana e amortit si greoi, aproape imobil. Un sarpe deranjat in timpul acestei activitati va regurgita adesea prada abia inghitita, pentru a scapa cu viata. Dar aceasta digestie este si foarte eficienta, serpii mistuind aproape in intregime corpul prazii - inclusiv oasele; fac exceptie formatiuni cheratinoase ca parul si ghearele, care sunt eliminate.
10. In India exista un festival dedicat serpilor, celebrat de hindusi. (De altfel, tot acolo exista temple dedicate cobrelor.) In timpul acestei sarbatori, oamenii aduc serpilor ofrande - lapte si bijuterii de argint -, pentru ca acestia sa-i apere de rau.
Robert_George_2001 întreabă:
RoxxuInna întreabă:
rocky_2741 întreabă:
alexcatalin13 întreabă: