Cine imi spune totul despre verb? mod, timp (pentru clasa a 7-a)

Verbul este partea de vorbire care arata actiunea subiectului, existenta, cea ce face cineva/ceva.
De exemplu : a bea, a fuma, a dansa toate sunt verbe.
În limba română verbele se clasifică adesea în funcție de terminația de la modul infinitiv în patru grupe, numite conjugări:
conjugarea I, verbe terminate în -a: a lucra, a cînta, a crea,[1] a veghea;[2]
conjugarea a II-a, verbe terminate în -ea: a avea, a vedea, a cădea;
conjugarea a III-a, verbe terminate în -e: a face, a crede, a cere, a merge;
conjugarea a IV-a, verbe terminate în -i sau -î: a citi, a fugi, a coborî, a hotărî.
Modurile sunt:
Indicativ
Prezent: Învăț, înveți, învață, învățăm, învățați, învață
Trecut

Perfect compus - exprimă un proces trecut și încheiat dar neprecizat în timp

Am învățat, ai-

Imperfect - exprimă un process trecut dar neterminat în momentul vorbirii

Învățam, învățai, învăța, învățam, învățați, învățau

Mai mult ca perfect - exprimă un process trecut și încheiat înaintea altui process trecut și încheiat

Învățasem, învățaseși, învățase, învățaserăm, învățaserăți, învățaseră

Perfect simplu - exprimă un process trecut și încheiat momentan sau într-un interval de timp delimitat

Învățai, învățași, învăță, învățarăm, învățarăți, învățară

Viitor: Voi învăța, vei-, va-, vom-, veți-, vor învăța
Viitor anterior: Voi fi învățat,
Viitor popular: O să învăț, o să înveți, o să învețe, o să învățăm, o să învățați, o să învețe

Condițional-optativ

Prezent:

Aceste scînduri ar fi cam greu de ridicat.
M-aș duce dar n-am chef.
Chestiile astea nu v-ar ajuta cu nimic.
Ți-aș da-o dar am pierdut-o.

Perfect:

Aceste scînduri ar fi fost cam greu de ridicat.
M-aș fi dus dar n-aveam chef.
Chestiile astea nu v-ar fi ajutat cu nimic.
Ți-aș fi dat-o dar am pierdut-o.

Imperativ

Pleacă!
Scoală-te!
Urmărește-i!
Povestiți-ne!

Conjunctiv

Prezent:

Mi-aș dori să pot.
Vrem ca tu să ne arăți.
Majoritatea copiilor nu vor decît să se joace.

Perfect:

Mi-aș dori să fi putut.
Voiam ca tu să ne fi arătat.
Mai bine ar fi fost să ne fi dus altundeva.

Prezumtiv

Prezent:

Crezi că o fi acolo?
Ne-or vedea dacă-l facem aici?
S-or duce fără noi?

Perfect:

L-o fi mîncat?
O fi fost în sală?
O fi plecat deja, dar nu sînt sigur.

Forme verbale nepredicative

Formele verbale nepredicative/nepersonale sînt uneori considerate moduri împreună cu cele personale, dar, din cauza unor diferențe fundamentale în de natură semantică, morfologică și sintactică, în gramatica modernă sînt luate separat. În limba română există patru forme verbale nepredicative. Acestea nu au rol de predicat.

Infinitiv

Ți-am dat-o pentru a te ghida.
A se păstra în loc răcoros și uscat.
A învăța bine o limbă străină poate dura ani.
Au luat-o fără a ști ce să facă cu ea.

Participiu

Pariul a fost mărit.
Căsătoria ne va fi binecuvîntată.
Hoții erau înconjurați.
Cămășile au fost șifonate.

Gerunziu

M-am încălțat în grabă, uitînd să mă leg la șireturi.
I-a enervat pe toți, netăcînd din gură.
M-am trezit, nemaiputînd dormi.
Ne-am dus la piață gîndindu-ne la ce să cumpărăm.

Supinul este o formă impersonală și nepredicativă a verbului avînd în general trăsături substantivale:

Mersul pe jos este sănătos.
Nu mă deranjează lătratul cîinilor.
A răcit după atîta așteptat în ploaie.
Frigul nu mai este de suportat.
Fumatul interzis!

Diateza

Prin diateză se exprimă relația dintre acțiune și participanții la aceasta: agentul (cel care face acțiunea) și pacientul (cel care suferă consecințele acțiunii). În funcție de definiția exactă a diatezei și de criteriile care decurg din definiție, limba română are un număr de diateze care variază între două și șase. În toate analizele apar diateza activă și cea pasivă, la care se mai pot adăuga următoarele diateze: reflexivă, impersonală, reciprocă și dinamică. Gramatica limbii române (Editura Academiei, 2005) propune un sistem de trei diateze aflate în două relații de opoziție: activă vs pasivă și activă vs impersonală, renunțînd astfel la diateza reflexivă.[3]

Exemple:

diateza activă în contrast cu cea pasivă: Copiii au cules cireșe. - Cireșele au fost culese de copii.
diateza activă în contrast cu cea impersonală: Salariații cîștigă mult. - Se cîștigă mult.
Verbele mai pot fi si :
personale: au subiect-Ion alearga.
Impersonale( nu au subiect): Se zvoneste ca va ploua.