Comedia "Chirita in prontie" de Vasile Alecsandri este continuarea "Chiritei in Iasi", din care cauza fusese intitulata, initial, "inturnarea cucoanei Chirita", si a avut premiera in mai 1852.
Piesa, denumita de dramaturg "comedie cu cantice", este structurata in doua acte, fiecare dintre ele fiind alcatuit din mai multe scene."
Personajele piesei, numite de catre autor "persoane", sunt mentionate cu numele si statutul social pe care il are fiecare in cadrul comediei. Perspectiva spatiala este reala si deschisa, fiind precizata de catre autor, "Ia mosia Barzoieni" si "intr-un targ din tinut", iar timpul in care se petrec intamplarile este plasat in prima jumatate a secolului al XlX-lea.
Relatiile temporale sunt in cea mai mare parte cronologice, adica prezentate in ordinea derularii evenimentelor, iar in cateva situatii perspectiva temporala este discontinua, remarcandu-se alternanta temporala a intamplarilor, prin flashback.Semnificatia titlului. "Chirita in prontie" ilustreaza statutul real al eroinei principale, acela de pronciala, sugerand in acelasi timp parvenitismul si snobismul ei de a respinge cu toata forta aceasta situatie pe care o considera degradanta si straduindu-se sa impuna in proncie moda oraseneasca de la Iasi ori Paris.
Tema. "Chirita in prontie" este o comedie realista de moravuri sociale, ilustrand contrastul dintre esenta si aparenta prin care sunt construite personajele apartinand micii boierimi rurale, care, inculte, vulgare si corupte, vor sa para aristocrati cultivati si emancipati.
Conflictul dramatic este reprezentat de incrancenarea cu care Chirita se impotriveste, din motive meschine si rautacioase, casatoriei dintre Luluta si Leonas, doi tineri care se iubesc si care triumfa in finalul comediei.
Piesa, structurata in doua acte, are ca tema satirizarea parvenitismului si a snobismului epocii, a stalcirii limbii romane, precum si demascarea abuzurilor si coruptiei din Administratia statului. in textul piesei sunt presarate cuplete pe care le canta, in anumite momente, personajele comediei, cu scopul de a accentua o situatie, o trasatura caracteriala sau un aspect social si care confera comediei dinamism si veselie.
Actiunea comediei se petrece dupa evenimentele revolutiei de la 1848, cand mica boierime era dornica de parvenire, straduindu-se din rasputeri sa se comporte la Barzoieni dupa moda de la Iasi si Paris.
Actul I se petrece la mosia Chiritei din Barzoieni. inceputul piesei ilustreaza ridicolul inovatiilor mondene infaptuite la Barzoieni sub indrumarile Chiritei, care isi maritase cele doua fete si aeum se ocupa de educatia mezinului, Gulita, de 14 ani. Prost si rasfatat, el ia lectii de franceza cu "monsiu Sarla", nume sugestiv in limba romana pentru trasatura dominanta a personajului, aceea de "sarlatan", de "lenes", provenind, fara indoiala din frantuzescul Charles.
Chirita are" scopuri precise: sa-si vada sotul ispravnic si pe Gulita casatorit cu Luluta, pupila ei, care era orfana dar mostenitoarea unei importante averi. Ea este connsa ca i se cune o rasplata pentru spaima pe care o traise in timpul Revolutiei de la 1848, "Dumnezau stie cate-am patimit la 48". Asemenea lui Agamita Dandanache din mai tarzia comedie a lui Caragiale, femeia socoteste ca, pentru aceste "merite", trebuie ca Barzoi sa ajunga ispravnic:
"Doara si el are drituri ca patriot c-a patimit Nu-i, acu, care de care are pretentii sa intre in slujba sub cuvant ca i-o fost frica la 48? Helbet! (las'pe mine) daca-i pe-aceea apoi si noi avem temeiuri Ada-ti aminte ce groaza-l apucasa pe Barzoi ca striga si pin somn c-o venit zavera".
anonim_4396 întreabă:
anonim_4396 întreabă: