Cine se pricepe la poezii? ia scrie aici un vers ceva inventat de tine

In ochii tai vad praf de stele
Vad in ei visele mele
Chiar daca o sa straluceasca
Tot nu pot sa ma orbeasca
Oricat ar fi de sclipitori
Mai vad in ei foarte multi nori
Ce se aduna tot mereu
Aducand ploaia in sufletul tau
O furtuna ca in mare
Se dezlantuie in tine
Stiu ca inima te doare
Dar ma doare si pe mine
Ne despart prea multe lucruri
Totu-n jur e atat de gol
Nimeni nu ne poate ajuta
Desi traim in lumea lor...

Mi-aş fi dorit să mă chem
femeia pe care ai putea s-o iubeşti

nu mult, doar o noapte în care să fiu într-atât de a ta
încât să mă-mparţi cerşetorilor de la poarta
cimitirului armenesc:
- luaţi, mâncaţi, aceasta e femeia mea pe care-am frânt-o în palme
ca pe lumină.

Dimineaţa în sângele meu demodat şi atavic
leac să-ţi găseşti pentru boala-iubire

să-l strecori într-o sticlă de ceas
trimiţând-l apoi însetaţilor peste mări:
- luaţi, beţi, aceasta e nebunia mea dăruită vouă şi mie deopotrivă
de ea.

Frumoase cuvinte îngână poetul ce-l ai în chimir
şi-n serile-n care mă-ntreb dacă eşti
le culeg din memoria mea zbuciumată şi simplă
uitând că iubirile tale n-au purtat numele meu.

Bacemi si bent

În noapte dorm sub clar de lună
În noapte lacrima-mi ascund
aștept lumina să-mi compună
un vers mieros și mai profund

Catelus cu parul cret
fura rata din cotetz
si se jura ca nu fura
si l-am prins cu sutienu-n gura

Aceam multe poezii compuse de mine cand eram mica nu mai stiu unde e caietu dar voi spune ce imi amintesc :
doar cu tine as vrea sa fiu
zi de zi pana tarziu
doar pe tine te iubesc
si cu tine eu traiesc
maine e o alta zi
langa tine voi zambi
si iti voi sopti usor
cat de tare mi-a fost dor
sa ajungem pan` la stele
sau chiar in visele mele
sa ajungem chiar la nori
chiar daca nu stii sa zbori

asta e singura poezie care mi-o amintesc pentru ca e cea mai scurta

Cu-o floare de colţ in mană
balsam de chitară-n poiană
ce plânge la focul de noapte
ascult povestea bradului în şoapte...

De voi afla

În universul meu mă liniştesc,
Renunţ la nemurirea tristă.
Cerul albastru ce mă acoperă-l privesc,
Şi vreau să aflu că iubirea există.

Iubito, lasă-ţi mâna pe chipul meu să alunece,
Eu să-ţi mângâi părul pierdut în vânt.
Ne alintăm cu ale iubirii cântece,
Suntem două suflete pe pământ.

Nu vreau să aştept într-un colţ de lume,
Că tu ai să vii sau ai să uiţi de mine.
Să mai visez nu-mi permit,
Cine ca mine te-a mai iubit?

Lângă inima ta mă refugiez,
Acolo chipul meu îl pictez,
Să mă iubească o viaţă aşa cum am visat,
La lumea mea pentru tine am renunţat.

Atât de dulci cuvinte pe buze mi se joacă,
Atâtea săruturi spre tine pleacă.
Un sentiment în juru-mi se-nvârteşte,
Doar moartea ne desparte şi apoi ne uneşte.

Atunci codrul va plânge,
Stelele pe pământ vor curge,
Ai să vezi cum luna va dispărea în zare,
Se vor ofili florile de pe a noastră cărare.

Şi de va fi să aflu moartea amară,
Să nu mă plângi în fiecare seară.
Adu-ţi aminte de steaua singurătăţii,
Acolo mă vei găsi iubita mea, dulceaţa vieţii.


Va rog frumos, fara plagiat Multumesc

Si se gandeste oare?
Ca doar ea vietii da culoare?
Cu ochii`i verzi si mari
Cu zambetul fara sfarsit
Doar ea stie ce sa spuna
Cand nu mai am la ce sa sper
Doar ea stie sa aduca
Printre nori, raza pe cer

Şirag de amieze/de vară, grele/aurii,/mereu vă cercetez,/vă răsfir./Nimic nu s-a schimbat de-atunci:/Un val năvalnic/urcă stânca/de parcă s-ar întrece-n zbor/cu pescăruşii,/aerul tremură în zare/ca pânza unei caravele,/salcâmii s-au aprins şi ard/cu mari ciorchini de flăcări./Nemişcate/sunt doar siluetele noastre/lângă farul cel vechi,/două insecte împietrite/în lacrima de chihlimbar./Şirag de amieze/de vară,/şirag de mătănii...(Mătănii)

Pff. oricine poate sa caute niste versuri pe internet.pe niste site`uri. mai putin vizitate. si le posteaza pe TPU doar pentru puncte

In spitalul sumbru
Prin sectia agitati
Am scris cu marker negru,
Stati asa si nu miscati!

Spargatori de ganduri
Pe sub pielea mea
Afiseaza versuri de a-ti arata
Ce gandesc!

Asta nu-i cu rime
Sunt doar litere
Asezate toate, pentru a-ti placea.
Nu am chef, nu am nici starea
Sa mai scriu...

Bla bla bla n-am nici o idee na!

As vrea sa prind in mana
lacrima ta
sa tio arunc pe luna
sa nu imi existe tristetea

Eu as vrea sa te visez,
sa te visez pe tine,
sa stai si sa privesti la tot,
sa ma vezi doar pe mine!
daca vrei iti compun o poezie despre ce vrei tu.am 12 ani

O mie de lacrimi vars,
din inima mea curata,
si tu ai tras in ea,
cu o mare sageata!

eu nu te pot uita,
caci te iubesc prea mult
si din inima-as vrea,
as vrea sa te sarut!

cu stelele si luna,
acum eu vorbesc,
si le spun intruna
ce mult te iubesc!

"te iubesc, te-ador",
sunt doar niste cuvinte,
dar ele pentru mine,
sunt cuvinte sfinte!

ele sunt din suflet,
si cu drag le rostesc,
pentru ca eu inca,
inca te mai iubesc!

noi suntem amici,
si vom ramane-asa,
dar de-o vrea Dumnezeu,
ne vom impaca!

salut! am 12 ani si compusul poeziilor este pentru mine este o modalitate sa spun ce simt!
daca vreti intrati pe muresandumitrita si o sa va compun o poezie despre ce vreti voi!

Mai tii tu minte in trecut?
ne-am iubit atat de mult...
stiu ca inca ma iubesti,
si la mine te gandesti!

ma uit cum ploaia bate-n geam,
si-mi amintesc cand noi mergeam,
sa ne-ntalnim,mai tii tu minte?
atunci ne-am spus multe cuvimnte!

"te iubesc","mi-e dor de tine".
toate erau pentru mine?
la ureche imi sopteai,
cat de mult ti ma iubeai!

m-ai iubit,nu ma iubeai?
m-ai mintit,nu ma minteai?
dar ce rost mai avea minciuna?
ca-mi ziceai "iubire"-ntruna?!

dar toate tin doar de trecut!
te-am iubit,si n-am sa uit!
te-am iubit si ma iubeai,
dar nu stiu, oare minteai?

azi doar la poza ta razand,
cu ganduri multe rand pe rand,
stau adesea si privesc,
si la tine ma gandesc!

si-mi amintesc cand noi plangeam,
si in brate ne strangeam,
si nu puteam sa mai zambesc,
chiar si azi, tot la tine ma gandesc!

poezia aceasta ca tote celelelte compuse de mine este o parte din viata mea.parte pe care nu o stie nimeni.este ceva ce nu mai pot avea inapoi cred ca niciodata:iubitul meu.ne-am despartit si a fost numai vina mea.eu prin poezie spun ce simt si ce e ascuns in mine.MURESAN DUMITRITA.

Ma uit in apa cristalina,
cum straluceste luna plina!
si atunci te vad pe tine,
intorcandu-te la mine!

nu mai pot ca sa traiesc,
fara tine laanga mine!
si eu simt:ma prabusesc,
cat de dor imi e de tine!

doar atat te rog ceva,
intoarce-te la mine,
sa fie totul cum era,
sa fie iarasi bine!

aceste strofe sunt o parte dintr-o poezie de 100 de strofe compusa de mine.si ca si celelalte arata suferinta ce o am eu in suflet.MURESAN DUMITRITA

Cand tu esti langa mine,
nu-mi trebuie nimica!
can ma saruti odata,
sunt cea mai fericita!

muresan dumitrita