Concurs: compune o compunere cu titlul poveste de craciun (a nu se lua de pe net*)(aceasta compunere nu trebuie sa fie de liceu ci de gimnaziu)
*=internet
Se apropia vacanta de iarna si gandurile nici unuia dintre colegii mei de clasa nu se mai indrepta spre carti.Pauzele ni le petreceam jucandu-ne in jurul bradului din curtea scolii sau inaltand oameni de zapada.
Asteptam si visam cu totii momentul cand vom gasi in dimineata de Craciun cate un cadou sub bradul de acasa.Si pentru ca oricine trebuia sa aiba un pom de iarna, primul lucru pe care l-am facut dupa anuntarea vacantei a fost sa mergem la cumparaturi.
In seara aceea am admirat mult timp globuletele si beteala cu care ma hotarasem sa-l impodobesc pe oaspetele nostru.Arata ca un rege tanar si puternic, intors victorios din lupte si incarcat cu bogatii.
Mai ramanea totusi de rezolvat o problema-Mos Craciun.Va veni singur anul acesta? Si daca o sa vina voi putea sa-l surprind macar acum scotocind prin sacul lui fara fund?
In noaptea de Ajun hotararea era deja luata.Somnul trebuia alungat ca un inamic si toata atentia indreptata spre usa de la intrare.Eu vegeam ca un ostas la datorie.Si, cand tocmai pierdusem orice speranta, am auzit zgomotul cheii in yala de la intrare.Luata pe nepregatite, m-am ghemuit sub plapuma, am inchis ochii si am asteptat.
Am asteptat...nu mai stiu cat, dar cand m-am trezit cadourile pentru mine se odihneau demult langa tronul regelui brad.
Desi mi-a parut rau ca inca o data nu am reusit sa il surprind pe mosul cel bun si plin de daruri, bucuria si emotia de a descoperi pachetele frumos legate a fost mult mai mare. Aveam atatea cadouri...si atat de putin timp la dispozitie.
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Sp.acesta este un concurs! nu un mod de a-mi face temele cu ajutorul vostru!
x(
Răspunde
IARNA
O coroana de gheata, isi arata diamantele de dupa copacii argintii. O mantie din ceata, cu blana de nea, matura covoarele calde inlocuindu-le cu gheata sidefata. Din gheata sclipitoare, iese un fum, care atinge cerul negru, si se transforma in nori intunecati, ce acopera suprematia lunii si gonesc micile domnisoare stelute. Din rochia ei ca cerul pe timp de furtuna, incep sa cada mici stelute argintate, poleite cu magie. Fulgii de nea, cad cu repeziciune, imbracand trotuarele reci in polei, copacii, primesc brusc o haina de vata, casele adorm somnoroase sub plapuma rece si animalele se adapostesc sub tufisurile suflate cu omat. Pasii ei, lasa urme pe zapada, astfel dand un aer de mister peisajului. Zana iernii, se urca in caleasca ei trasa de cai albi, si isi inalta zborul catre paradisul inghetat, acolo unde este vesnic iarna. Natura, astfel infrigurata, devine mai luminoasa, datorita unui soare palid, nicidecum incalzita de vechiul rege al azurului. Pe lemnul de la geamuri, incep deja sa creasca radacinile florilor de gheata. Ceata ascunde, ca un voal peisajul imaculat. Lacrimi reci, se rostogloesc pe obrajii fetitelor, la pierderea razelor aurii. Cand ceata se ridica, toate fetele micute se lumineaza, apar zambete si noi jocuri incep. Omul de zapada, cu morcov portocaliu in loc de nas, cu nasturi mari si negri, care sa ii incheie paltonul, si cu vechea tigaie a mamei, pentru a ii apara crestetul, asteapta ca zambetele copiilor sa ii dea un rost. Acum, in curte nu se mai vede un covor de frunze, ci un paznic neinfricat, sta acum sa vegheze caderea perlelor, sa acompanieze cantecele vantului si sa dirijeze zborul ratacit al vreunei vrabiute aventuriere.
sper sa iti placa
Mai bine ziceai că e pentru teme. Tu nu tot de pe internet o iei acum? Mie mi-ar fi şi jenă să mă duc la un concurs cu o lucrare a altuia.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
