Vezi http://ro.wikipedia.org/wiki/Radia%C8%9Bie
Radiația, (din fr. radiation), este fenomenul fizic de emitere și propagare de unde (radiație ondulatorie) sau de corpusculi (radiație corpusculară). Orice radiație implică un transport de energie.
În numeroase cazuri, radiația se face sub forma unui fascicul de raze, astfel că (pentru aceste situații) termenul de raze este folosit cu aceeași accepțiune ca și termenul radiație.
Listă de radiații
Radiație acustică
Radiație electromagnetică
Radiație termică
Radiație corpusculară
Radiație alfa
Radiație beta
Radiație catodică
Radiație canal
Radiație moleculară
Radiație atomică
Radiație cosmică
Radiație solară
Vezi și
Dualismul undă-corpuscul
Efectul fotoelectric
Emisie stimulată
Fizica particulelor
Laser
Laseri
Max Planck
Mecanică cuantică
Spectre de emisie
Stea
Univers
Unde electromagnetice
http://ro.wikipedia.org/wiki/Radia%C8%9Bie_electromagnetic%C4%83
Undele electromagnetice sau radiația electromagnetică sunt fenomene fizice în general naturale, care constau dintr-un câmp electric și unul magnetic în același spațiu, și care se generează unul pe altul pe măsură ce se propagă.
1 Clasificare
2 Teorie
3 Proprietăți
4 Vezi și
5 Bibliografie
6 Legături externe
Clasificare
În funcție de frecvența sau lungimea de undă cu care radiația se repetă în timp, respectiv în spațiu, undele electromagnetice se pot manifesta în diverse forme.
Spectrul radiațiilor electromagnetice este împărțit după criteriul lungimii de undă în câteva domenii, de la frecvențele joase spre cele înalte:
radiațiile (undele) radio
microunde
radiații infraroșii,
radiații luminoase,
radiații ultraviolete,
radiații X (Röntgen),
radiații "γ" (gamma - literă greacă).
Undele radio - se folosesc și pentru transmiterea semnalelor de televiziune, pentru comunicații prin satelit și telefonie mobilă. Microundele sunt folosite atât în comunicații cât și în cuptorul cu microunde, care se bazează pe absorbția relativ puternică a radiațiilor de această frecvență în apă și materiile vegetale și animale. Undele milimetrice se folosesc de exemplu în astronomie. Undele terahertziene au început abia de curând să fie cercetate și folosite în aplicații practice. Radiația (lumina) infraroșie este foarte utilă în analize fizico-chimice prin spectroscopie. De asemenea ea se mai utilizează pentru transmiterea de date fără fir dar la distanțe mici, așa cum este cazul la aproape toate telecomenzile pentru televizoare și alte aparate casnice. Lumina vizibilă este cel mai la îndemână exemplu de unde electromagnetice. Radiația (lumina) ultravioletă este responsabilă pentru bronzarea pielii. Razele X (sau Röntgen) sunt folosite de multă vreme în medicină pentru vizualizarea organelor interne. În fine, razele gamma se produc adesea în reacții nucleare.
Teorie
Undele electromagnetice au fost prezise teoretic de "ecuațiile lui Maxwell" și apoi descoperite experimental de Heinrich Hertz. Variația unui câmp electric produce un câmp magnetic variabil, căruia îi transferă în același timp și energia. La rândul ei, energia câmpului magnetic variabil creat, generează un câmp electric care preia această energie. În acest fel energia inițială este transformată alternativ și permanent dintr-o formă (electrică în magnetică și invers) în cealaltă, iar procesul se repetă ducând la propagarea acestui cuplu de câmpuri. Trebuie totuși subliniat că există în procesul menționat și pierderi de energie (amortizări) ce însoțesc fenomenul.
Proprietăți
Radiația electromagnetică, indiferent de frecvență, poate suferi diferite fenomene:
interferență
reflexie
refracție
absorbție
difracție
Radiația electromagnetică are o natură duală: pe de-o parte, ea se comportă în anumite procese ca un flux de particule (fotoni), de exemplu la emisie, absorbție, și în general în fenomene cu o extensie temporală și spațială mică. Pe de altă parte, în propagare și alte fenomene extinse pe durate și distanțe mari radiația electromagnetică are proprietăți de undă.
Vezi și
Electricitatea și magnetismul
Electromagnetism
Frecvență
Lungime de undă
Lumină
Radiație
Radiotelescop
Stea
Dualismul corpuscul-undă
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dualismul_corpuscul-und%C4%83
În cadrul fizicii, dualismul corpuscul-undă se referă la faptul că materia prezintă simultan proprietăți corpusculare și ondulatorii. Este vorba despre un concept central al mecanicii cuantice, care a înlocuit teoriile clasice asupra naturii materiei. Anumite fenomene pun în evidență caracterul ondulatoriu (interferența, difracția, polarizarea), pe când altele demonstrează caracterul corpuscular (emisia și absorbția luminii, efectul fotoelectric, efectul Compton). Bazându-se pe studiul acestor fenomene, teoriile clasice propuneau modele în care un obiect era considerat fie o particulă, fie o undă. Ideea dualității a apărut în legătură cu natura luminii, Louis de Broglie fiind cel care a generalizat conceptul. În mecanica cuantică, lumina nu este considerată nici undă, nici corpuscul în sensul clasic, ci este unitatea celor două, fără o delimitare precisă.
Scurt istoric
În formalismul clasic, lumina era considerată undă electromagnetică, prezentând fenomene ondulatorii cum ar fi interferența, difracția, polarizarea. Odată cu descoperirea efectului fotoelectric în 1887 de către Heinrich Rudolf Hertz, a fost necesară introducerea unei noi teorii care să justifice fenomenul, întrucât cea clasică era în contradicție cu rezultatele experimentale.
În 1905, Albert Einstein explica legile efectului fotoelectric presupunând că lumina este alcătuită din particule (numite fotoni) și aplicând ipoteza lui Planck, conform căreia energia este cuantificată.
Louis de Broglie a extins teoria lui Einstein, susținând că orice particulă în mișcare are asociată o undă. Teza lui de doctorat este publicată în anul 1924, dar el primește premiul Nobel abia în 1929, după ce teoria sa este verificată experimental.
etc
http://ro.wikipedia.org/wiki/Electromagnetism
http://ro.wikipedia.org/wiki/Lumin%C4%83
http://ro.wikipedia.org/wiki/Interferen%C8%9B%C4%83
http://ro.wikipedia.org/wiki/Lungime_de_und%C4%83
http://ro.wikipedia.org/wiki/Frecven%C8%9B%C4%83
http://ro.wikipedia.org/wiki/Absorb%C8%9Bie
http://ro.wikipedia.org/wiki/Raze_ultraviolete
http://ro.wikipedia.org/wiki/Radia%C8%9Bie_X
http://ro.wikipedia.org/wiki/Radia%C8%9Bie_gamma
http://ro.wikipedia.org/wiki/Radia%C8%9Bie_electromagnetic%C4%83
http://ro.wikipedia.org/wiki/Efectul_fotoelectric
http://www.hydroline.ro/saune-infrarosii-explicativ.html
http://energienucleara.go.ro/cap_05.htm
http://www.incalzire-infrarosie.ro/tehnologia_incalzirii_infrarosie.html
http://www.orgoni.almeea.com/......-din-casa/
http://www.scientia.ro/......etice.html
http://ligiapop.com/......magnetice/
http://www.torser.com/......fault.aspx
http://www.sfatulmedicului.ro/arhiva_medicala/radiatii-electromagnetice
http://www.ecomagazin.ro/info/radiatii-electromagnetice/
http://en.wikipedia.org/wiki/Electromagnetic_radiation
http://en.wikipedia.org/wiki/Infrared
http://en.wikipedia.org/wiki/Ultraviolet
http://en.wikipedia.org/wiki/Risks_and_benefits_of_sun_exposure
http://en.wikipedia.org/wiki/Electromagnetic_radiation_and_health
http://en.wikipedia.org/wiki/Mobile_phone_radiation_and_health
http://www.lbl.gov/MicroWorlds/ALSTool/EMSpec/
http://imagine.gsfc.nasa.gov/docs/science/know_l1/emspectrum.html
http://www.colorado.edu/physics/2000/waves_particles/
Radiatiile sunt electromagnetice deci daca cactusul tau genereaza un camp electrostatic atunci da!
Nu cred ca au o astfel de putere! dar o sa cercetez aspectul acesta si o sa iti comunic daca o sa gasesc ceva!
Profa' mea de franceza a spus ca da.Atata timp cat sunt plasate aproape de acel aparat.Dar nu numai cactusii ci oricare planta/floare.
Aiwendil întreabă: