"doar sa avem frica de ceva" - Dumnezeu nu are nimic de a face cu frica. daca ti-e frica faci mai mult reclama partii adverse.
Majoritatea oamenilor cred in dumnezeu doar din teama de infern, putin cred cu adevarat. Eu nu cred.
Poti crede in Dumnezeu sau poti crede in evolutie. Biblia e doar o poveste... Eu nu neg existenta lui Dumnezeu, dar nici nu prea cred.
Da!
Că preoții nu au nici o chestie cu nici o credință este știut.
Când eram eu copil mergeau la teologie doar băieții idioți incapabili să priceapă matematică, fizică, chimie, etc!
Ăștia acum sunt mari în ierarhia bisericească sau profesori pe la facultățile de teologie.
Ceva exista=corect
dar.dk nu avem nici o dovada de ce am crede?
Este mult de scris!
_________________( Păcatul Non Creației. ) _______________
Sunt și alte tipuri de păcate, despre care preotul nu îți va vorbii . Mă refer la păcatul non creației, care în spate are alte serii întregi de forme de păcătuire.
Nu este nici momentul și nici locul să abordez probleme serioase privind păcatul non creației.
Păcatul Non Creației cunoscut de foarte mulți, ar cam , lăsa muritori de foame, 90% din prelații, de pe planeta asta, care predică religii (incomplete), unde nici nu se vorbește explicit, despre păcatul non creației.
Și religia trebuie înțeleasă ca ceva, care trebuie perfecționat și îmbunătățit mereu.
Toți oamenii independent de religia în care cred, au fost hărăziți de Creator cu harul creației.
Evident că nu de idiot ce, este Creatorul i-a hărăzit, pe oameni cu harul Creației.
Ci pentru că oamenii trebuie să creeze , fiecare după puterile și capacitățile sale.
Extinzând raționamentul cu Creatorul ne idiot, putem pune problema obligației oamenilor de a crea și chiar despre păcatul non creației.
Pentru că fiecare om are datoria și obligația creației.
Ca după puterile sale să pună cărămiduțele lui la edificiul abstract de cunoaștere, progres și prosperitate al omenirii.
Ai obligația / datoria creație, ai obligația ( încă nescrisă în cărțile religioase, ale religiilor incomplete ,) de a așeza cărămiduțele tale, după puterile tale individuale , la maiestosul edificiu abstract, dar necesar, cel de prosperitate și progres al Umanității.
Dacă careva ți-ar fi predicat din evanghelia creației , ( care nu apare ca evanghelie explicită în nici o religie incompletă ), ai fi înțeles că ai obligația creației .
Deci ai datoria să trăiești, să înveți permanent și pe parcursul vieții tale să pui și tu, după puterile tale, cărămiduțele tale, la edificiul abstract de progres și de prosperitate al Omenirii.
Că nu de cretin ce este, Creatorul , te-a hărăzit și pe tine, cu harul creației, așa cum a hărăzit, pe toți oamenii indiferent că sunt creștini, necreștini, sau atei cu harul creației, cu capacitatea de a crea .
Nu ai știut, că ai obligația / datoria creației, dar acum știi. !
Ăsta este rostu vieții tale, să creezi pentru a așeza și tu cărămiduțele tale, după puterile și după capacitatea ta , la impozantul edificiu de cunoaștere, creație, progres și prosperitate al Umanității.
Asta este calea cea adevărată, ăsta este drumul de urmat, în rest nu sunt decât vorbe.
Te-am ajutat, prin ceia că ți-am indicat drumul pe care TU trebuie să mergi, ți-am indicat și motivația de a trăii.
Păcatul non creației este un păcat grav.
Caută să nu păcătuiești, prin non creație.
Sunt evident și multe alte păcate, despre care se mai vorbește în / prin diverse religii.
A păcătui înseamnă de fapt, a face rău cu gândul sau cu fapta, voluntar sau involuntar, asupra a ce are suflet .
Chestia drăguță este că și ne viul are suflet.
Dacă acceptăm că și ne viul are suflet, aspectele legate de ecologie și de valorificarea energiilor neconvenționale capătă niște valențe filozofico- religioase teribil de interesante, în acest context .
Și evident o altă justificare și ar necesita o altă abordare la nivelul acțiunilor și non acțiunilor umane .
Ideea este că trebuie să demonstrăm / să probăm iubire pentru tot ce are suflet.
Caută să nu păcătuiești în general.
Că păcatele nu au iertare .
Sunt și religii mincinoase care vorbesc despre iertarea păcatelor.
( Nu există burete pentru șters /spălat păcatele/radieră pentru șters păcatele, iar dacă vrei să cumperi „ indulgențe" ,, este ca și cum ai arunca banii la gunoi".)
Iar păcatele tale vor atârna ca niște pietre de moară în toate planurile existențiale prin care va trece sufletul și spiritul tău.
Tot păcatele tale vor implica / vor genera o predestinare mizerabilă, în toate existențele tale ulterioare, cu trup material .
Păcatul non creației, este o formă particulară de păcătuire, specifică numai ființelor, care au fost hărăzite / dăruite/ cadorisite de Creator cu capacitatea de a crea .
Nu am spus că trebuie să faci neapărat, statui ca Michelangelo, picturi ca Rafael sau ca Leonardo sau lucruri de astea, cu totul ieșite din comun.
Am spus numai de cărămiduțele tale, după puterile și capacitățile tale.
Dacă vei lucra într-un domeniu tehnic sau științific și vei face o descoperire epocală cu atât mai bine.
După ce vei face asta, vei putea spune spune astea sunt cărămiduțele, puse de mine , și vei avea o mulțumire a ceva bine făcut.
Dumnezeu vine de la latinescul Dominus Deus /
/ Șeful/stăpânul zeilor.
Am voie să îi spun, despre o Divinitate de Ordin Suprem al Întregului Univers ?
Aceasta în condițiile în care am definit, ca fiind Univers suma a tot cea ce există.
În aceste condiții cea ce alții denumesc Universuri capătă denumirea de porțiuni , zone de Univers.
Sub aspect terminologic nu mai putem să mai vorbim de universuri papalele ci vorbim de zone de univers în care au loc fenomene similare .
Nu mai vorbim de expansiunea universului ci de modificări de poziție relativă a unor ansambluri de corpuri , în cadrul aceluiași univers etc . ////
Cred că a apus epoca filozofiilor religioase statice, declarate mincinos, că sunt de sorginte divinică , în favoarea filozofiilor religioase dinamice, permanent perfectibile, în funcție de gradul de cunoaștere al Umanității.
///// Ideea este să nu păcătuiești la modul general și să nu păcătuiești în particular cu Păcatul Non Creație, că în măreția sa Creatorul, în speță Divinitatea de Ordin Suprem A Universului, i-a hărăzit pe toți oamenii , independent de apartenența la o religie sau alta, sau non apartenenta la o religie sau alta,
( că și ateism-ele sunt tot ca niște religii dar cu panteon divinic vid și simultan cu panteon malefic vid )
cu cu harul creației.
Și nu a făcut-o de prost ce este!
/ Îți recomand să citești Istoria credințelor și ideilor religioase carte în trei volume de Mircea Eliade și "Filozofia esoterica a Indiei " Autor: CHATTERJI C. J. (Format: 13 x 20 cm număr de pagini: 144 )
Poate misiunea ta, sau rolul tău pe acest Pământ , ar putea fi să pui și tu cărămiduțele tale la imensul edificiu imaterial, de prosperitate, progres și cunoaștere al Umanității !
( Chiar ce zici, de ideea asta, cu cărămiduțele, este bună sau rea ?)
Ce a ce ți-am spus eu : să creezi, să nu păcătuiești și să dovedești iubire sunt corecte și în situația limită de panteon divinic vid & simultan de panteon malefic vid.
Deci chiar dacă nu există nici un fel de Dumnezeu, astea rămân valabile oricum.
Dragă sunrise, când Dzeu a vrut să-l convingă pe Moise i S-a arătat pe muntele Sinai. După multe secole S-a făcut om (adică Iisus) şi li S-a arătat altor evrei, în Palestina - Simon, Toma etc.
Dacă Dzeu ar vrea să crezi în El, sigur ţi S-ar arăta şi ţie, că nu-L dor picioarele. Dacă nu te-a băgat în seamă, e clar că nici tu nu trebuie să te oboseşti cu credinţa.
Cred ca am exagerat putin.sa creezi ceva e un beneficiu pentru tine, eu nici macar nu am auzit de pacatul non creatiei, ma rog.nici nu mai sti in ce sa mai crezi in ziua de azi.
Ideea nu este în ce religie crezi sau nu crezi,
ci să nu păcătuiești, sau mai corect :
„să îți minimalizezi păcătuirea"!
Dezvoltând abordările privind păcatele, ar putea eventual să existe și un păcat al acțiunii și un păcat al non acțiunii!
Deci putem vorbii de un păcat al implicării și de un păcat al non implicării!
Prin non acțiune și non implicare, nu cumva, oare ne facem sau nu părtași, la a accepta păcatele altora,
fără a lua o atitudine,
fără ai călăuzii spre o cale mai dreaptă?
Ți -am scris că
„ a păcătui înseamnă de fapt, a face rău cu gândul sau cu fapta, voluntar sau involuntar, asupra a ce are suflet."
Am citit o carte era tipărită înainte de 1989 și care era tradusă din franceză, și se numea ceva de genul „ Originile Creștinismului. Eseuri critice" cred că era tipărită în Editura Științifică și enciclopedică în 1981 și era scrisă de un individ care parcă se numea Georges Ory sau cumva asemănător.
Dacă o găsești pe la vreo bibliotecă, să o citești și tu!
Cu cât vei citii mai multe despre diverse religii, cu atât vei pricepe mai bine, ce este demn, de reținut, din Creștinism.
Asta nu înseamnă să irosești prea mult timp cu religiile în defavoarea unor lucruri utile și serioase cum ar fi :
matematica,
fizica,
chimia,
calculatoare,
biologia,
engleza, etc!
O studiere atentă a problemei păcatelor, și a minimalizării păcătuirii, cu introducerea funcției de păcătuire și a coeficienților de păcătuire și de gravitate al păcatelor șamd, evident că iese din creștinismul actual, fiind vorba se o filozofie teistă, cu oarecare elemente de știință.
Și acceptarea păcatului non creației, tot iese din Creștinismul actual, că spune-i că nu ai auzit de păcatul Non creației, dar nici nu aveai de unde să auzi, despre așa ceva!
Dar oare, creștinismul actual, este oare cea mai bună gândire filozofico -religioasă, pe care o poate produce omenirea,
evident că nu!
( Un conciliu egumenic unde erau adunați niște episcopi și arhiepiscopi creștini au respins toate ideile legate de reincarnare, și inevitabil de pluralismul planurilor existențiale prin care trece sufletul după moarte.
La fel de bine puteau să zică și că soarele nu luminează!
Cu toate că soarele luminează! )
Chiar și ideea cu „iubirea aproapelui" este perimată și ș-a manifestat limitele, cu ocazia primului război mondial, când au luptat creștini contra creștini.
Și trebuie înlocuită cu „iubirea pentru oricine, de ori și unde, fără nici un fel de discriminare sau de limitare "!
Dacă mă vei întreba ce mai trebuie păstrat din creștinismul actual voi refuza să răspund, pentru moment, dar după ce vei citii despre diverse religii vei găsii singură un răspuns mai potrivit!
Am avut niște dispute pe teme religioase cu un băiat „Cristi 202"
http://www.tpu.ro/......um-incolo/
http://www.tpu.ro/......filosofie/
http://www.tpu.ro/......filosofie/
http://www.tpu.ro/......filosofie/
Religiile actuale ș-au demonstrat limitele și ori lipim la religiile actuale, niște texte de corecție / texte de corectare a religiei existente, să zic un material de câteva sute de pagini, ca text de corectare, ori ne apucăm să construim de la zero, o altă filozofie teistă.
( Incontestabil că de fapt, în spatele „ textelor de corectare ", de fapt, este o altă filozofie teistă, construită și unitară în baza căreia, au fost elaborate aceste așa zise,, texte de corectare".)
Păcatul non creației este un asemenea "text de corectare", care poate fi lipit, cam de orișice religie actuală, care acum are încă, adepți!
Mă voi gândii la întrebarea :
" În ce să crezi, în ziua de astăzi? "
Poți chiar să o pui și să vezi, de curiozitate, și ce răspunsuri vei obține!
Niște răspunsuri eventual posibile ar putea să fie :
1... În caracterul divinic al ființei umane!
2... În ideea că binele ar trebui finalmente, să biruie răul.
3...Că lumina cunoașterii va biruii întunericul ne-cunoașterii!
etc.
De fapt cu ce s-a ocupat Dominus Deus în ziua 1 a a Genezei?
A separat lumina de întuneric!
Dar de fapt, ce a făcut concret, că nu avea lumină fizică, în acel moment!
A separat întunericul păcătuirii, de lumina ne păcătuirii!
A separat lumina cunoașterii, de întunericul ne cunoașterii!
A separat lumina creației, de întunericul non creației!
șamd!
Isusestecaleaadevarulsiviata întreabă: