Păi tu cum crezi? Să asculţi muzica rahatului ăla ştii dar să-ţi foloseşti creieraşul pentru nişte chestii simple şi logice nu.
Nu este frumos ce ai spus
Simplu; prepararea hranei, prelucrarea sculelor de vanatoare, pastrarea hranei prin afumare, protejare impotriva animalelor rapitoare, etc!
Cu circa 2 milioane jumatate de ani in urma, australopitecii au dat prima notiune de constientizare a existentei speciei umane: homo habilis. Doua caracteristici faceau 'umana specia noastra:
-constructia si folosirea in mod sistematic a cioatelor de lemn si a altor obiecte,
-posedarea unui limbaj rudimentar putand astfel sa transmita impresii semenilor din jur
Imbunatatirile tehnice ale homo abilis in comparatie cu australopitecii au permis constructia de unelte ofensive mai eficace si au favorizat astfel imbunatatirea tehnicilor de vanatoare. O consecinta importanta a acestui fapt a fost schimbarea alimentatiei, printr-o trecere de la o dieta vegetariana la una omnivora.
Acum era momentul sa inceapa raportarea speciei noastre la elementul FOC.
Initial viziunea asupra focului reprezenta o mare teroare. Nu era doar inspaimantatoarea forta destructiva capabila sa devoreze paduri intregi, dar chiar si modul in care acesta prindea viata. Fulgerul lumina imprejurimile, tunetul inspaimanta somnul lor deja tulburat de ragetele feroce ale animalelor de prada; vulcanii revarsau lava si jaratec facand sa tremure pamantul. In consecinta, cei mai curajosi, impinsi de curiozitatea care anima mereu mintea lor, au invins teama flacarilor si s-au apropiat de acestea.Au descoperit ca acea mica flacara consuma lent fragila ramurica pe care ei o apropiau de aceasta luminind in jur. Astfel, aprinzand de la una la alta aceste ramurele, au descoperit ca tenebrele pesteri intunecate nu sunt atat de inspaimantatoare daca sunt luminate, iar noaptea trece mai usor.
A inceput astfel era in care specia umana folosea pentru un timp mai indelungat aceleasi adaposturi, intrucat focul le oferea caldura si lumina. Totodata au format grupuri si au organizat mai bine vanatoarea, au inceput sa imbunatateasca conditiile de viata din pesteri prin constructia de pereti. Toate acestea au impins la domesticirea focului, probabil pentru prima data in Africa, circa acum 1000000 de ani, in timp ce in Asia si Europa folosirea focului a fost posibila acum circa 500000 de ani in urma. Succesiv oamenii au inteles ca batand doua pietre intre ele sau frecand puternic un bat intre alte ramuri uscate se pot produce scantei care pot aprinde focul. Numeroase sunt avantajele in evolutia omului prin aceste descoperiri care au determinat schimbarea modului de viata:alungarea bestiilor, incalzirea si iluminarea cavernelor, pregatirea hranei si consumul acesteia in jurul focarului facilitand instaurarea legaturilor familiare. In jurul focului au aparut primele povestiri despre evenimentelor din timpul vanatorilor, fapte gesticulate si insotite de sunete articulate fundamentale pentru aparitia amicitiei si pentru a transmite experiente intre adulti si copii. Se naste in jurul focului prima forma de educatie, apar modificari ale fizicului uman-mandibula mai puternica.
Cu ajutorul focului omul s-a indreptat catre alte tinuturi mai reci, afundandu-se in tinuturile Asiei si Europei si gasind cai de acomodare in regiunile respective.