Trasezi o inaltime din "varful de sus", de ex. AD, apoi in triunghiul in care ai unghiul de 60 de grade calculezi cu cosinus 60 latura BD (bucata din latura de jos) si inaltimea AD cu Pitagora. Dupa aceea treci in celalalt triunghi si calculezi cu Pitagora bucata ramasa din latura (BC) "de jos". In final aduni cele doua segmente. Succes! (fara desen si denumiri este greu de explicat)
Mai corect mi se pare ca problema să fie rezolvată geometric, nu trigonometric.
Deci, ai un triunghi oarecare ABC( A - sus; B - stînga; C - dreapta).
Unghiul A ( BAC ) are 60 de grade.
Din vîrful B cobori o înălţime pe AC, în punctul D.
Se formează două triunghiuri, ADB şi BDC, cu unghiulde 90 de grade în D.
Luăm triunghiul ABD. Unghiul A = 60 grade, unghiul D = 90 grade. Deci unghiul B = 30 de grade.
Ştim teorema : Într-un triunghi dreptunghic care are un unghi de 30 de grade, cateta care se opune unghiului de 30 de grade este egală cu jumătatea ipotenuzei.
În cazul tr. ABD, cateta care se opune unghiului de 30 de grade este AD. AB este ipotenuză. Valoarea ei o ştim din ipoteză. Deci AD = AB supra 2.
Cunoaştem AB ( ipoteză), AD tocmai am aflat-o mai înainte ( AB supra 2).
În triunghiul ABD aplicăm Pitagora şi aflăm BD.
Calculăm DC.
AC ( ipoteză ) - AD = DC.
În triunghiul BDC, dreptunghic, cu 90 de grade în D, cunoaştem BD, cunoaştem DC ( ambele catete). Prin Pitagora aflăm BC, care este ipotenuză.
Cam asta e! Sper că ai înţeles!
Dar ce teorema a lui Pitagora folosim pentru. a-l afla pe BD?
dhdjdjs întreabă: