"Nu stiu altii cum sunt, dar eu, cand ma gandesc la locul nasterii mele, la casa parinteasca din Humulesti, la stalpul hornului unde lega mama o sfara cu motocei la capat, de crapau matele jucandu-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit de care ma tineam cand incepusem a merge copacel, la cuptiorul pe care ma ascundeam, cand ne jucam noi, baietii, de-a mijoarca, si la alte jocuri si jucarii pline de farmecul copilaresc, parca-mi salta si acum inima de bucurie!"
"Ozana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul"
"Stau cateodata si-mi aduc aminte ce vremi si ce oameni mai erau prin partile noastre, pe cand incepusem si eu, dragalita Doamne, a ma radica baietas la casa parintilor mei, din satul Humulesti din targ, drept peste apa Neamtului, sat mare si vesel..."
" Si, Doamne, frumos mai era pe atunci, caci si parintii si fratii, si surorile imi erau sanatosi, si casa ni era indestulata, si copiii si copile megiesilor erau de-a pururea in petrecere cu noi '.
anonim_4396 întreabă: