| TaraXdd a întrebat:

Dati-mi si mie o pagina de regionalisme traduse happy[FUNDA celor mai multe]kiss

2 răspunsuri:
| NamelessGirl a răspuns:

Lubenita=pepene (Oltenia)
Malai=porumb (Maramures)
Chitros=zgarcit (Muntenia de est)
Barabula = cartof in zona Moldovei
Curechi->varza
Lepedeu - cearsaf(transilvania si banat)

| Aηdεεε a răspuns:

Buna.

- bumb - NASTURE
- hărag- PAR PENTRU VIE, ARAC.
- lăicer - SCAUN CU SPETEAZA SAU BANCA CU SPETEAZA ACOPERITA CU CERGI SAU MATERIALE TEXTILE.
- prichici - PRAG, PARCA
- sitişcă - STRECURATOARE
- chisoi - ORI PISOI, ORI VARIANTA DE LA CASOAIE, ADICA UN FEL DE CAMARA UNDE SE TINE SI BUTOIUL CU VIN
caltun/coltun - ciorap de lana
tinda - hol
suman - haina groasa/cojoc
chischinau – batic
blid – farfurie
paradai – rosii
boldă = magazin
căuaci = fierar, potcovar
conie = bucătărie (alta varianta)
fiteu = sobă
jilav = umed
şaică = cratiţă
şuştar = vasul in care se mulge vaca
şuşter = pantofar, cizmar
tiglazắu (-áie), s.n. – Fier de călcat
chindeu s. v. prosop, șervet, ștergar.
bolta – magazin, pravalie
ţeruză = creion
arşeu = hârleţ
păsulă = fasole
ludaie = dovleac
cogeac = acadea
goangă = insectă
ceapsă, boşcă = floare de soare(florescenta)
timiteu = cimitir
bode = capiţă de fân (mai mare decât bodiul)
videre = galeata
finjie = cana
ilest = drojdie
chepeneag = pelerina
buica = bluza
curpator = platou pentru taiat alimente
bgirgosh=racit(bolnav)
ticazuit=aranjat
putzuluit=dat cu parfum si alte cosmetice(a te putzului= a te aranja)
colesher=bata de mestecat in colesha(mamaliga)
tzidula=shtampila
bozgoane=vraji
rel=cuptor in soba din casa
catzini=panta abrupta
zabajit=a sta(a pierde vremea)
OGARCAI= CASTRAVETI;
LEBENITA= PEPENE VERDE;
PICIOCI= PERE DE PAMANT= CARTOFI
NEALCOS= MANDRU, FALOS
MNERIU= VANAT= ALBASTRU;
FIDEU= CAPAC LA OALA;
MARHA= VACA(BIVOLITE);
PEPE=GOANGA= INSECTA
POPRICA=BOIA DE ARDEI SAU CHIAR ARDEI
JEB= BUZUNAR
ruja,soreanca, ierboaie=fl.soarelui
codobasca=cotet gaini
tidula nu este stampila asa cum am vazut mai sus este un bon,o bucata de hartie etc.
buiac ,nu este prost,este sprinten,ager.
budigai=chiloti
strimfli=sosete.
a halbarii=a tulbura.
scocorata= narcisa.
tocaier=chestia cu care amesteci in tocana(mamaliga)
potoc,potcan=sobolan
zadie=batic
gavan=polonic
fiteu,spori=soba de gatit
vejii,tulei,balii=coceni de porumb
tepse=tava de copt
titer=sutien
curechi-varza
blid-farfurie
jab-buzunar
grumaz-gat
cucule-cartofi
lebenita-pepene rosu
fain-frumos
porodici-rosii
ludaie-dovleac
fasaica-fasole
zama - ciorba
o tara - un pic
diliu - bolund
a face rost=a alcazi
abde-abia
puiug=vioc-sertar
bosca=galeata=vedera de dat la porci
a se canta = a plange
coperativa = magazin
bufet = bar
labosh = cratita
lepedeu = cearsaf
mahar = om care se tine maret
cociorva = heredia aia cu care scoti jaru’ din cuptoru de paine
Horinca =/ palinca =/ tuica (fiecare are gradul ei de alcool) nu le confundati… Horinca e aia care dupa ce ai baut un paharel, bei apa si tot faci ca dragonu’… tuica e mai usoara, bei un paharel bei apa si esti okay. palinca, e aia de bei un litru si mai vrei…
apa zăbădită = horinca… de pruna, de aia tinuta in butoi de pomnitzar, galbena, clara, cu mirosu ala specific natural… cand o vezi iti lasa gura apa…
zabadit = statut, vechi…
potrocea = planta de camp, (biol. centaurium umbelatum), tzintaura, fierea pamantului
thistas/chistas = mandru, frumos
holtei = tanar
ficior/fecior = baiat
clop = palarie
heredie = scandal sau masinarie necunoscuta(ex.: vazut-ai heredia ceie la televizori?)
blogder = cuptor
ceapau = materialul din care se face "zdiciu’"
zdici = bici
pushlic = sacou
sfeter = pulover
viganau = haina lunga, parpalac
vosorlau = fier de calcat pe carbuni
voshpor = prafu ala cu care dai soba
crompe/picioici/buraci/barabule = cartofi
bute = butoi
thiurca = curca
chiroşte – coltunaşi
rachiu – ţuică
răcituri – piftie
borhot, tescovină – resturi rămase de la fructele sau cerealele fermentate după ce s-a extras alcoolul(de obicei ce rămâne de la prepararea ţuicii
poloboc – butoi
chişchiţă – intrument folosit la incondeierea ouălor cu ceară
pestelcă -şorţ
stog- căpiţă de fân
a(-l) zghihui – a(-l) agita
chişleac sau chişleag – lapte prins
pintrinjel – pătrunjel
harbuz – pepene roşu
pepeni – castraveţi
cinas – frumos
dog – fund de lemn
ler – cuptor
ratota – omleta
goz – mizerie
a imburda – a rasturna
stergura – carpa
ocos – sfatos – destept
papornita – cos (de papura)
tzoagla – bicicleta
jeb – buzunar
cucuruz – porumb – papusoi
ie dara – ie zoia – da, sigur
ceacanau – tont, prost
porodica – rosie
fotodin – benzina
joben – sapca cu cosoroc
Bicaşeu = Piatră
Copârşeu = Sicriu – Din magh. kopors’o
Şuştuluc = Mototol, ghemotoc
-flaster = beton
-videre= galeata
-tenchi = porumb
-Ogoi-te = potoleste-te
-Borhot = ? =)))
-Manzanii = acte sexuale
-blid = farfurie
buntuzii = imprastia, deranja ceva
parapleu= umbrela
leveleandră= un fel de jacheta, veston, salopeta
laibăr = pulover, jerseu
chisafău(pun pariu ca nimeni nu stie ce-i asta) = bucuata de legatura dintre hamul calului si carutza, cupla dintre cal si carutza,
sucitor = facaletz
făgădău = birt, bar
palanieț = lipie, placinta umpluta si coapta in cuptor
drod = SÂRMĂ
ciucalău = știulete de porumb
prașcău = fecior holtei
mascru = porc mascul castrat, sterlizat, "jugănit"
sămădaș = a calcula, a obtine totalul unor cheltuieli
Cazan - găleată
Litră - cană
hojma - mereu
lăicer - covor ţărănesc
spiniţă - fustă
a se trage - a se plimba (mă trag cu bicicleta, cu sania)
şopru - casă, serai
siac - construcţie pentru păstrarea porumbului
şirisău - fierăstrău
pampuşcă - gogoaşă cu usturoi
liţerie - lucernă
ţolinc - ţol
turtică, turtiţă - copturi de casă
a umbla cu chiraleisa - a umbla brambura
fes - căciulă
A scris Kilmer la 26/10/2010 - 20:42:26

cu hurta - angro
merî - mere
şorcoviţe - dude, agude
iorgan - plapumă
babaluc - gândat de bucătărie
plescari - şlapi (de vară, de casă, de plaja, de curte)
plian - grădină
bunghi - butoanele de la televizor
răsoare - floarea soarelui
boghi - fasole
fâstă - fustă
a se sinchisi sau a se sânchisî - a se sfii;
a se strofoli - a vorbi răspicat şi strident;
a răţoi - acelaşi sens;
a se vânzoli - a se agita;
a teme - a fi gelos;
chircitură - un fel de mutant; :)
sămuraslă - plantă care creşte fără să fie sădită;
ofiştanie - ordine, curăţenie... aşa am înţeles eu de la sursă;
tocum - om prost;
handralău - fustangiu;
muntuit - gata, am terminat;
prăhaghiţă - ceva moale, pufos;
palaniţă - un fel de pâine coaptă pe vatră fără tava;
a se cherde - a se ruşina;
a grăi - a avea o relaţie;
a o ţine pe... - a fi însurat cu...
a le(i)hamite - de nevoie şi fără entuziasm;
a se prichi - a se rumeni;
-la botul calului = foarte mult
-a minca la lihau= a spune vorbe desarte
-a-ti infla hreasca=a bea fara masura
-a-ti infla nirca=a bea fara masura
-ti pun jios s'te calc cu cioarili=ai sa maninci acus o mama de bataie
-a umbla ca cateua balanoaie=a umbla de colo colo
-ma influ= ma balonez
-ei, si di vorba= ei, ce sa iti povestesc
-da pai da= chiar asa
-nu ma diorgai= dami pace



-spalatori=cirpa
-ciotka=bun,fain
-chipitoc=apa fierbinte
-bardiur=bordura
-ghenii=destept
-goroscop=horoscop
-jgut=lantisor
-priz=premiu
-lighean=cada
-taburetka=scaun
-neaca=bunica
-stergar=prosop
-fatihai=fetito (adresare)
Papus-oi = porumb
barabule = cartofi
perja = pruna
a te pali = a te lovi
harbuz = pepene rosu
a tufli = a tranti
cosarca = cos impletit din nuiele
curechi = varza
ograda = curte
cioci= ciorapi
tepih= pres/ covor
corcofeica= cos de nuiele
harseu=harletz
a pune de chilin= a pune deoparte, separat
finchin=marar
grumpene=cartofi
colese=mamaliga
A cioparti – a taia rau sau urat (a daraburi- facut bucati)
A imblati – a treiera
Bagau – tutun tinut la masea
Buiac – rasfatat, dezmierdat, ametit
Box – crema de ghete
Boactar – paznic de noapte
Crampa – tuica de prune fiarta cu chimion si zahar ars
Cauaci – potcovar
Catranit - nervos
Chilav – accidentat, lovit
Cipca – dantela facuta cu acul
Ghezas – trenul mocanita
Druga – sucitoare, facalet
Flustuc – a manca fara sa te saturi
Galite – gaini, pasari
Gârlici – intrarea in pivnita
Hamnish – lacom, smecher
Handralau – barbat destrabalat
Jilau – rindea
Laibar – vesta de lana
Lepedeu – cearsaf
Mahar – om care se tine maret
Mastihoaie – mama vitrega
Modru – posibil
Ocos – bun de gura, sfatos, istetz
Pasat – faina de porumb nou, macinata mare
Pontos – punctual, fix
Pozme – vorbe fara rost
Puiuc – sertar
Rumenele – ruj, cosmetice
Sâmbrie - plata din slujit
Sfârnar - negustor
Spilar – istet

Si mai ai aici un site foarte interesant :d

http://www.scribd.com/doc/51951769/6/Regionalisme

Regionalismele incep de la pag. 31 :)

Sunt fff. multe :)

Baftaa! :)