Dau Funda! Vreau si eu legenda Razboiul troian (dar nu rezumat ci intreaga poveste)

Http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_troian

Războiul troian a fost un conflict militar din Antichitate, între ahei și orașul Troia din Asia Minor (Turcia de astăzi). Conform mitologiei grecești, acest război a izbucnit după ce Paris, prințul Troiei a răpit-o pe Elena, soția lui Menelaus, regele Spartei. Acest conflict este unul din cele mai importante evenimente din ciclul de mituri elene și a fost narat în multe lucrări aparținând literaturii grecești, printre acestea numărându-se marile epopei antice, Iliada și Odiseea, ambele scrise, conform tradiției, de Homer. Iliada relatează o parte din ultimul an al asediului Troiei, iar Odiseea descrie peregrinările pe drumul de întoacere acasă al lui Ulise (Odiseu), regele Itaca și unul din principalii lideri ai aheilor. Alte părți ale acestei legende au fost redate într-un ciclu de poeme epice, care nu a supraviețuit decât sub forma unor fragmente. Episoade din acest război au reprezentat material pentru Tragedia Greacă sau sursă de inspirație pentru poeții romani Virgiliu și Ovidiu.

Cauzele războiului troian sunt complexe, în ele au fost antrenate chiar și zeitățile Olimpului. Se spune că în timpul nunții zeiței Thetys cu Peleus, un rege din Tesalia, în timp ce zeii dănțuiau, și-a făcut apariția Eris, personificarea discordiei, care nu fusese invitată, și a aruncat un măr de aur (mărul discordiei) pe care era scris "celei mai frumoase". Văzând mărul, Hera, Atena și Afrodita l-au revendicat, fiecare susținând că le întrece în frumusețe pe celelalte 2. Văzând că nu pot ajunge la o înțelegere, cele 3 zeițe au hotărât să ceară o opinie obiectivă. De aceea l-au ales ca arbitru pe prințul troian, Paris. Paris i-a oferit în cele din urmă mărul Afroditei, după ce aceasta i-a promis ca soție pe cea mai frumoasă femeie pământeană, Elena. Zeița a făcut-o pe Elena să se îndrăgostească de Paris și să fugă cu el în Troia. Agamemnon, regele cetății Micene a hotărât să răzbune onoarea fratelui său, Menelaus, printr-un război îndreptat împotriva cetății troiene. De altfel relațiile dintre Troia și restul Greciei erau oricum tensionate. Războiul dintre troieni și ahei a durat zece ani, timp în care mulți eroi au murit, și din tabăra Eladei (Ahile, Aiax, Patrocles, Antiloh, etc.) și din cea a Troiei (Hector, Deifob Paris, etc.). Chiar și zeii erau divizați în susținerea uneia sau alteia din cele 2 tabere. Într-un final, aheii reușesc să pătrundă în cetate, prin vicleșugul calului troian. Lipsiți de milă, ei masacrează populația și profanează templele, ceea ce va atrage mânia zeilor mai târziu. Puțini dintre ahei au reușit să se întoarcă acasă și mulți au întemeiat colonii pe țărmurile cele mai îndepărtate, purtați fiind de forțele divine. Romanii, mai târziu, pretindeau că sunt descendeți din Enea, prinț troian, frate cu Paris, unul dintre puținii supraviețuitori ai asediului, care a condus și alți troieni către Italia, legendă istorisită de Vergilius în epopeea Eneida.

Grecii antici credeau că războiul troian chiar a existat, că a fost un eveniment istoric. Ei ziceau că a avut loc în secolul al XIII-lea i.Hr. sau al XII-lea i.Hr. și că Troia se afla în vecinătatea strâmtorii Dardanele, adică în nord-vestul Turciei actuale. Până în Epoca modernă s-a crezut că atât războiul cât și orașul erau doar niște mituri, și nu au existat. Însă în 1870 arheologul german Heinrich Schliemann a excavat un sit arheologic, și a crezut că ar fi chiar situl Troiei, lucru confirmat și de câțiva alți arheologi. Nu au rămas însă dovezi clare că Troia lui Homer chiar a existat, sau că unul din evenimentele prezentate în acele poeme epice a avut loc. Mulți savanți au fost de acord că mitul războiului troian ar putea avea și un miez istoric, chiar dacă asta ar însemna că epopeile homerice sunt o fuziune de povești despre asedii și expediții ale grecilor din Epoca Bronzului sau perioada miceniană. Aceia care cred că legenda războiului troian derivă de la un anumit conflict istoric, de obicei îl datează între 1300 î.Hr. și 1200 î.Hr., preferând datele oferite de Eratostene (1194 î.Hr. - 1184 î.Hr.) care corespund cu arderea Troiei a VII-a.