De cate feluri poate fi actiunea?
Poate fi liniara nu sau cum?!?

Directă.

Acestea de mai jos sunt definiții ale termenului acțiune după dicționar. De unde să știm noi la care din ele te referi, sau cum?
=====

ACȚIÚNE, acțiuni, s. f. I. 1. Desfășurare a unei activități; faptă întreprinsă (pentru atingerea unui scop). ◊ Om de acțiune = om întreprinzător, energic, care acționează repede. ◊ Expr. A pune în acțiune = a pune în mișcare. A trece la acțiune = a întreprinde ceva. ♦ (Uneori determinat de „armată") Operație militară. ♦ (Gram.) Ceea ce exprimă verbul (o stare, o mișcare, un proces etc.). 2. Desfășurare a întâmplărilor într-o operă literară; fabulație, subiect, intrigă. 3. Efect, exercitare a unei influențe asupra unui obiect, a unui fenomen. Acțiunea substanțelor otrăvitoare asupra organismului. 4. (Jur.) Proces; (concr.) act prin care se cere deschiderea unui proces. II. Hârtie de valoare, care reprezintă o parte anumită, fixă și dinainte stabilită, a capitalului unei societăți și care dă deținătorului dreptul să primească dividende. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. action, lat. actio, -onis.ACȚIÚNE, acțiuni, s. f. I. 1. Desfășurare a unei activități, faptă întreprinsă pentru atingerea unui scop. Orice înstrăinare din bunurile gospodărești colective sau ale statului, orice acțiune de sabotaj față de averea și animalele colectivizate sau mașinile S.M.T.-ului este socotită drept trădare a intereselor obștești și ajutor dat dușmanilor poporului. STAT. GOSP. AGR. 39. Energia avîntului are preț numai atunci cînd e folosită într-o acțiune justă. SADOVEANU, N. F. 134. ◊ Om de acțiune = om întreprinzător, care acționează multilateral, repede, practic și energic. ◊ Expr. A pune în acțiune = a pune în mișcare, a da impuls. A trece la acțiune = a păși la fapte. ◊ (Uneori determinat prin «armată») Operație militară. ♦ (Gram.) Ceea ce exprimă verbul (o stare, o mișcare, un proces etc.). Verbele a căror acțiune se răsfrînge asupra unui obiect (complementul lor direct) sau are ca rezultat un obiect sînt tranzitive. 2. Desfășurarea întîmplărilor într-o operă literară. Acțiunea romanului «Mitrea Cocor» este foarte vie. 3. Influență (1). Acțiunea luminii și a căldurii. Acțiunea vînturilor și a apei. ◊ Acțiunea legii economice fundamentale a capitalismului determină ascuțirea luptei de clasă în cele mai înaintate țări capitaliste, revoluționează masele și apropie revoluția socialistă. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2617. 4. Urmărire în justiție, proces; (concretizat) cerere de deschidere a unui proces. Acțiune penală. Acțiune civilă. ◊ Tînărul Priboianu... a respins acțiunea ministerului ca nefundată. VLAHUȚĂ, O. A. 258. II. (În economia capitalistă) Hîrtie de valoare reprezentînd partea de capital investită de un capitalist într-o întreprindere la care participă și alți capitaliști și conferind în principiu drepturi de participare la afacerile și profiturile întreprinderii. Societate pe acțiuni. – Pronunțat: -ți-u-.ACȚIÚNE, acțiuni, s. f. I. 1. Desfășurare a unei activități; faptă întreprinsă pentru atingerea unui scop. ◊ Om de acțiune = om întreprinzător, energic, care acționează repede. ◊ Expr. A pune în acțiune = a pune în mișcare. A trece la acțiune = a trece la fapte. ♦ Operație militară. ♦ Starea, mișcarea, procesul etc. exprimat de verb. 2. Desfășurarea întâmplărilor într-o operă literară. 3. Influență. Acțiunea substanțelor otrăvitoare asupra organismului (ANATOMIA). 4. (Jur.) Proces; (concr.) act prin care se cere deschiderea unui proces. II. (În economia capitalistă) Hârtie de valoare care reprezintă o parte anumită, fixă și dinainte stabilită, a capitalului social al unor întreprinderi. – Fr. action (lat. lit. actio, -onis). ACȚIÚNE s. 1. v. faptă. 2. v. operă. 3. v. operație. 4. v. mișcare. 5. afabulație, fabulație, intrigă, subiect, (livr.) tramă, (rar) fabulă, (fig.) țesătură. (~ unui roman.) 6. (TEATRU) acțiune parcursivă = supraproblemă, supratemă. 7. (JUR.) v. proces. 8. v. efect.ACȚIÚNE s.f. I. 1. Faptul de a face ceva, desfășurare a unei activități; faptă, lucrare. ♦ Gesturile și ținuta cu care un orator își însoțește cuvântarea. ♦ Operație militară (ofensivă sau defensivă). ♦ Ceea ce arată un verb (o lucrare, o stare etc.). 2. Totalitatea întâmplărilor dintr-o operă epică sau dramatică; subiect. V. afabulație, epos. 3. Influență. 4. Proces. ♦ Cerere prin care se deschide un proces. II. Titlu care reprezintă o parte din capitalul unei societăți anonime sau al unei societăți în comandită. [Pron. -ți-u-. / cf. fr. action, it. azione, lat. actio]. ACȚIÚNE s. f. I. 1. desfășurare a unei activități; faptă. ◊ operație militară (ofensivă sau defensivă). ◊ ceea ce arată un verb. 2. totalitatea întâmplărilor dintr-o operă epică sau dramatică. 3. efect, influență. 4. proces. ◊ cerere prin care se deschide un proces. II. hârtie de valoare care reprezintă o cotă fixă din capitalul unei societăți comerciale și care dă deținătorului dividende. (< fr. action, lat. actio)ACȚIÚNE ~i f. 1) Desfășurare a unei activități. A trece la ~. ~ armată. 2) Exercitare a unei forțe asupra cuiva sau ceva. 3) Desfășurare a evenimentelor într-o operă literară. ~ea romanului. 4) gram. Proces sau stare exprimată de un verb. 5) jur. Act prin care se cere deschiderea unui proces. A intenta o ~. 6) Hârtie de valoare care adeverește participarea deținătorului la capitalul unei societăți și în virtutea căreia primește dividende. [G.-D. acțiunii; Sil. -ți-u-] /

Care actiune?
actiunea filmului, a povestii
actiunea in judecata
actiunea ca, cota parte a unei firme listate la bursa
etc.