De unde izvoraste Dunarea?
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Dunărea este al doilea ca lungime între fluviile Europei (după Volga), fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est. Acesta izvorăşte din munţii Pădurea Neagră (Germania) sub forma a două râuri numite Brigach şi Breg ce izvorăsc de sub vârful Kandel (1241m), şi se unesc în Donaueschingen (678m) în curtea castelului Fürstenberg. Dunărea curge către sud-est pe o distanţă de aproximativ 2860 km, până la Marea Neagră. La vărsarea râului în Marea Neagră s-a format Delta Dunării.
Dunărea este un important drum fluvial internaţional, curgând prin 10 ţări (Austria, Bulgaria, Croaţia, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, România, Ucraina, Serbia) şi are afluenţi în alte şapte ţări. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad.
Etimologie
Încă din antichitate, Dunărea avea mai multe nume: Istros / Istru / Hister / Danaistru, pentru sectorul inferior, în scrierile greceşti şi Danubius în cele latino-romane. [1]
Denumirea dată de romani "Danubius" (Zeul fluviilor) a fost mai târziu preluată de alte popoare, şi modificată, devenind Donau în limba germană, Dunaj în limba slovacă, Duna în limba maghiară, Dunav în limba sârbocroată, Дунав/Dunav; Дунав în limba bulgară, Дунай (Dunai) în limba ucraineană, pentru ţările riverane, şi Danube în limba engleză şi limba franceză şi Tuna în limba turcă.
[modifică]
Regimul hidrologic
Din cauza aşezării bazinului hidrografic, la contactul dintre climatul temperat-oceanic din vest, temperat-contintental din est şi influenţele baltice în nord, regimul hidrologic al Dunării se caracterizează prin existenţa unor importante variaţii de nivel şi de debit în cursul anului şi în decursul timpului. Apele mari se produc primăvara ca urmare a topirii zăpezilor şi ploilor abundente, însa în cursul superior şi mijlociu, au loc în lunile martie-aprilie, iar în cel inferior, în mai. Creşterea debitului are loc din amonte spre aval: 1.470 m3/s la Passau, 1.920 m3/s la Viena, 2.350 m3/s la Budapesta, 5.300 m3/s în defileul Porţilor de Fier, 6.470 m3/s la Ceatalul Ismail. Debitele maxime reflectă regimul continental al fluviului: 15.100 m3/s la Orşova (13 aprilie 1940), 15.900 m3/s (mai 1942) si 15.500 m3/s la Ceatalul Ismail (5 iunie 1970). Debitele cele mai mici se înregistreaza toamna şi uneori iarna: 1.250 m3/s la Orşova (12 ianuarie 1954), 1.450 m3/s Olteniţa (ianuarie 1964), 1.350 m3/s la Ceatalul Ismail (octombrie 1921).
[modifică]
Temperatura apelor
Temperatura apelor Dunării se află sub influenţa directă a temperaturii aerului şi într-o măsură mai mică sub cea a factorilor locali. Încălizirea apelor începe în luna martie şi ţine până în luna august după care urmează procesul de răcire. Gheaţa poate să apară din prima decadă a lunii decembrie până la începutul lunii martie. Durata podului de gheată este, este in medie de 45-50 de zile. Fenomenul de dezgheţ se produce primăvara, cel mai frecvent din aval spre amonte, într-o perioada de câteva zile (4-8 zile).
[modifică]
Lungimea Dunării repartizată pe ţări
Germania malul drept 658, 6 km malul stâng 687, 0 km
Austria malul drept 357, 5 km malul stâng 321, 5 km
Slovacia malul drept 22, 5 km malul stâng 172, 1 km
Ungaria malul drept 471, 2 km malul stâng 275, 2 km
Croaţia malul drept 137, 5 km
Serbia malul drept 449, 9 km malul stâng 358, 0 km
Bulgaria malul drept 471, 6 km
România malul drept 374, 1 km malul stâng 1050 km
Republica Moldova malul stâng 0, 6 km
Ucraina malul stâng 79, 6 km
Cotul Dunării la Visegrad
[modifică]
Bazinul Dunării repartizat pe ţări
România (29.9%),
Ungaria (11.7%),
Austria (10.2%),
Serbia (10.3%),
Germania (7.5%)
Slovacia (5.8%),
Bulgaria (5.2%),
Bosnia şi Herţegovina (4.8%),
Croaţia (4.5%),
Ucraina (3.8%),
Republica Cehă (2.6%),
Slovenia(2.2%),
Elvetia (0.32%),
Republica Moldova (0.29%),
Italia (0.15%),
Polonia (0.09%),
Albania (0.03%)
[modifică]
Dunărea în România
Cursul inferior se desfăşoară pe o distanţă de 1.075 km. între localităţile Baziaş şi Sulina, facând graniţă cu Serbia (235, 5 km), Bulgaria (469, 5 km), Republica Moldova (0, 6 km) şi Ucraina (53, 9 km). Datorită faptului că traversează o multitudine de regiuni naturale, cursul inferior este împărţit in 5 sectoare (Ujvari, 1972):
Defileul carpatic (144 km.)
Sectorul sud-pontic (566 km.)
Sectorul pontic oriental cu bălţi (195 km.)
Sectorul predobrogean (80 km.)
Sectorul deltaic (90 km.)
Colectează majoritatea râurilor din România cu excepţia celor din Dobrogea. Transportă anual cca 60 milioane tone aluviuni şi 200 miliarde m³ de apă. Prezintă importanţă deosebită pentru: navigaţie, hidrocentrală, piscicultură, furnizând apă pentru industrie, agricultură, populaţie.
În Lunca Dunării se află multe aşezări printre care 18 oraşe, (Moldova Nouă, Orşova, Drobeta Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Feteşti, Cernavodă, Hârşova, Brăila, Galaţi, Isaccea, Tulcea, Sulina), fiind traversată de cinci şosele şi două căi ferate.
În anii socialismului, s-au făcut desecări de-a lungul Dunării, ocazie cu care lacuri, precum Potelu, Greaca, Nedeia, au dispărut. Aceste lacuri reţineau apa în timpul inundaţiilor şi erau o sursă importantă de peşte. În prezent, lipsa acestor lacuri duce la consecinţe catastrofale în perioadele de inundaţii.
Afluenţii de pe sectorul român al Dunării sunt: Nera, Ribiş, Pârâul Ţiganilor, Râul Mic, Prva, Valea Mare, Baronul, Boşneag, Varad, Sicolovăţ, Alibeg, Liuborajdia, Cruşoviţa, Caoniţa, Cameniţa, Oraviţa, Zascoc, Berzasca, Suva, Cozla, Sirina, Elişeva, Saraoschi, Starişte, Paolina, Suşcava, Ciuceavca, Iuţi, Tişoviţa, Reciţa, Liubotina, Plavişeviţa, Ponicova, Mraconia, Costineţiu, Suhodolu, Mala, Valea Satului, Ieşelniţa, Dâlboca, Groţca, Cerna, Bahna, Vodiţa, Jidoştiţa, Dudaş, Topolniţa, Bistriţa, Drincea, Sărăceaua, Desnăţui, Nedeia, Jiu, Jieţ, Celei, Ursa, Olt, Oltul Mic, Călmăţui, Sâi, Vedea, Pasărea, Argeş, Mostiştea, Berza, Almălău, Begena, Galiţa, Canlia, Canaraua Fetei, Jegălia, Valea Mare, Vederoasa, Urluia, Rasova, Peştera, Ţibrin, Dunărea, Calachioi, Chichirgeaua, Ialomiţa, Topolog, Nămoleşti, Călmăţui, Başburun, Aiorman, Greci, Cerna, Valea Plopilor, Jilila, Siret, Prut, Gârla Ciulineţul, Luncaviţa.
pentru detalii, viziteaza http://ro.wikipedia.org/wiki/Dunărea
Dunarea izvoraste din Muntii Padurea Neagra din Germania prin doua paraie: Breg si Brigach, si strabate zece tari, avand o lungime de 2860 km
Dunarea invoraste din muntii Padurea Neagra (Germania), trebuie sa cauti si tu pe Wikipedia sa nu mai rada nimeni de tine ca ai chiulit la ora de geora 
Răspunde
Eu am dat raspunsul in gluma (si pe deasupra si corect!) daca nu ti-ai dat seama... si ca idee, probabil multe ce le citesti tu in Wikipedia sunt chiar editate si de catre mine, acolo bineinteles fara a glumi. ceea ce fac eu demult in Wikipedia, tu poate abia acum citesti
Dunărea este al doilea ca lungime între fluviile Europei (după Volga), fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est. Acesta izvorăşte din munţii Pădurea Neagră (Germania) sub forma a două râuri numite Brigach şi Breg ce izvorăsc de sub vârful Kandel (1241m), şi se unesc în Donaueschingen (678m) în curtea castelului Fürstenberg. Dunărea curge către sud-est pe o distanţă de aproximativ 2860 km, peână la Marea Neagră. La vărsarea râului în Marea Neagră s-a format Delta Dunării.
Dunărea este un important drum fluvial internaţional, curgând prin 10 ţări (Austria, Bulgaria, Croaţia, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, România, Ucraina, Serbia) şi are afluenţi în alte şapte ţări. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad.
fara sa veri aflii-
anonim_4396 întreabă:
15 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
