anonim_4396
| anonim_4396 a întrebat:

De unde vine denumirea de "Cluj"? Inseamna ceva?

Răspuns Câştigător
anonim_4396
| anonim_4396 explică:

Prima atestare documentară a unei aşezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menţionat aici una dintre cele mai însemnate localităţi din Dacia, cu numele Napuca.
Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea oraşului medieval din acest loc. Toponimul Clus are semnificaţia de „închis" în latină şi se referă la dealurile care înconjoară oraşul. O altă ipoteză acceptată este aceea a provenienţei numelui topic din germanul Klaus sau din cuvântul Klause (însemnând «trecătoare între munţi» sau din clusa «stăvilar, baraj»).

Alte denumiri frecvente ale oraşului sunt cea maghiară şi cea germană, Kolozsvár şi, respectiv, Klausenburg. Klausenburg a fost una dintre cele şapte cetăţi medievale săseşti ale Transilvaniei (în germană Siebenbürgen, cu sensul de Şapte Cetăţi). Primul nume românesc al oraşului a fost Cluş, scris uneori şi Klus. Denumirea de Cluj s-a încetăţenit mai ales după ce oraşul a devenit parte a Regatului României în 1918. În 1974, numele a fost schimbat în Cluj-Napoca, Napoca fiind prima denumire a aşezării, folosită în epoca romană.

3 răspunsuri:
| serban a răspuns:

Numele "Cluj" deriva din latinescul Clausa (Clusa), insemnand loc inchis, stramtoare.
Prima mentiune in scris a numelui orasului -ca centru administrativ- dateaza din 1213, sub denumirea latina de Castrum Clus.

| scriitor a răspuns:

Denumirea de Cluj vine din denumirea în limba maghiară a localităţii: KOLOZSVAR, derivat din Kolozs, pronunţat coloj, în traducere "Kolozs var" înseamnă cetatea lui Kolozs, cuvântul are la bază numele conducătorului care a ridicat aici la începutul secolului X o fortificaţie din lemn şi pământ, numele acestuia a fost KOLOS, nume destul de frecvent în rândul celor care din migraţia lor spre vest, venind de pe teritoriul actual al Ucrainei, s-au stabilit pe aceste teritorii la sârşitul secolului IX. Numele de Kolos a fost transformat în Miklos (Nicolae) odată cu creştinizarea ungurilor de către Sfântul Ştefan (975-1038, numit Vajk înainte de botezul creştinesc).
Prima atestare documetară a denumirii o întâlnim în secolul 12, în anul 1173 când ni se indica numele unui comite Tamaş al judeţului (regiunii) Cluj, în limba latină :
"Thomas comes Clusiensis"
Începând din 1250 regele Ştefan al V-lea naturalizează câteva familii de saşi, aşa că începând din secolul 14 oraşul are deja 3 denumiri, românii îi spun Cluş, maghiarii Kolozsvar iar saşii Klausenburg. Spre diferenţă de celelalte cetaţi transilvane care aveau o populaţie majoritară de saşi ( Sibiu, Sighişoara, etc) Clujul a fost mereu administrat de unguri, mai puţin perioada austro-ungară.

anonim_4396
| anonim_4396 explică:

Atestat