E cam urât să întreb aici despre asta dar altă soluție nu prea am. E vorba de matematică...
În clasele I-IV mă descurcam, era ușor. Într-a V-a am împușcat un 9 la teză pe primul' semestru și m-am trezit cu un 7 pe al doilea. Pentru asta, m-a pedepsit tata o lună. Într-a VI-a, de bine de rău, am luat 8 pe ambele semestre. Acum, într-a VII-a, am luat iar 7 și bineînțeles una peste față de la tata... De doi ani mă freacă și-mi face capu' calendar că o să ajung în "barăci"-cel mai prost liceu de la mine din oraș- și nimic în viață. Îmi face teorie de fiecare dată, că trebuie să lucrez mai mult, că lenevesc și nu mă ocup de școală, la naiba. De-aia iau 10 la română, la geografie, la franceză, engleză.
În fine, e aiurea. Îmi vine să plâng la orele de mate Fac meditații din vară cu o pensionară, e bună și o respect, ne explică și se chinuie cu noi- fac în paralel cu un coleg. După părerea alor mei, nu mă străduiesc deloc și i-au spus profei să ne dea teme- lucru pe care nu-l făcea datorită faptului că știa că avem programul încărcat. Simt eu că e degeaba, am mai multe goluri din clasele anterioare. M-au trimis la meditații ca să mă descurc la examenu' de la anul'. Mi-e groază. Pe-o ureche îmi intră și pe alta îmi iese, deși la alte materii și în general nu sunt așa. Am ajuns să urăsc matematica și tata vrea să mă fac inginer...
Mâine am test la algebră și am făcut în seara asta niște exerciții. La geometrie mai e cum mai e, dar e prăpăd cu radicalii. Eu chiar vreau să reușesc cu matematica asta, din respect pentru părinți, pentru ambele profe și dn ambiție. Pur și simplu n-o înțeleg, greșesc prostește, am ajuns să mă urăsc pe mine din cauza unor rahaturi, lucruri mărunte.

Am detaliat ca să înțelegeți "evoluția" mea. Vreau soluții ca să nu mai am atâta dispreț, să nu mă mai enervez la fiecare oră de mate, să-mi fie mai ușor. Eu nu sunt genu' care învață din greu, deci nu prea mă pot acomoda cu ideea de a munci în plus. Am încercat, dar oricum mă blochez pe la vreun exercițiu. Am luat 10 în cap la teză la română, răsfoind caietu' înainte de lucrare și avem o profesoară destul de severă. Am memorie vizuală și prind aproape tot de la predare, în clasă.
Revenind, scoateți din schemă antrenamentul de acasă. Ce soluții îmi mai rămân? Parcă am un lacăt la creieraș, nu știu de ce-s așa proastă la capitolu' ăsta. Cu părinții aș vorbi pentru a suta oară, degeaba. Ei tot pe-a lor o țin.

Deci, sfaturi?

Mulțumesc.

În primul rînd o întrebare: De ce tatăl tău ține el neapărat ca tu să devii ingi ner?
Ești tu convinsă că ai vocație pentru o astfel de viitoare profesiune? Ți-ar plăcea ție să faci așa ceva?
Din cît cunosc eu, din practica vieții mele și a altora, după aproape 50 de ani de activitate profesională, puține femei - inginer au ajuns să profeseze cu adevărat, să facă ceva în viață ca inginer ( la noi în România), excluzînd exemplele de prin cărți sau filme mo ralizatoare.
Marea lor majoritate au ajuns( în baza unei repartiții dictată de diplo ma obținută și de sistemul cel din ur mă cu vreo 20 de ani) să învîrtă niște hîrtii, la căldurică, țigări, cafeluțe și bîrfe prin cine știe ce birouri.Iar acu ma ar putea fi mult mai grav, să nu găsești de lucru. Pentru că s-au deștep tat și patronii și cer omului să-i de monstreze „ce știe să facă"iar nu să-l plătească pentru că are și el o diplo mă.
Plus că, ești abia în clasa a VII-a și greul în matematică abia de-acum în cepe. Vor veni, în clasele de liceu, geo metria analitică, analiza matematică, trigonometria. Și dacă nu ai cunoștin țele necesare și suficiente, din școala generală, matematica va fi pentru tine un calvar. Ceva de „ducă - se pe pus tii".
Și, pentru a deveni inginer, se impu ne să știi matematică.
În ultimă instanță, dacă spui că „pe o ureche îți intră și pe alta îți iese" se cheamă că acest fenomen, legat de matematică, a devenit pentru tine o psihoză și ar trebui să consulți un psiholog. Există undeva în psihicul tău un blocaj pe ca re nu-l poți depăși. Partea cea mai rea, aici, după părerea mea, este ati tudinea tatălui tău care a impus o con duită necorectă, atunci cînd a început a te pălmui.
El nu este conștient, e orb, nu vede că la tine nu e vorba de prostie, de in capacitate mintală ( comparativ cu si
tuația la celelalte materii)? Cred că și el ar trebui să consulte un psiholog ( atenție! nu psihiatru) care să-l con vingă să-și revizuiască atitudine față
de tine și de situația ta actuală. Acum cînd, cred eu, încă nu e prea tîrziu.
Să fii sănătoasă! Și, multă baftă în viață!

În altă ordine de idei, citind și eu răs punsurile altora, le consider a fi, în to talitate, binevoitoare, bine intențio nate făță de situația ta. De aceea nu mi se par prea „cuminți" unele din re plicile tale.
Mai ales cele către doamna Gabrie la, pe care o consider ca pe una dintre cele mai luminate minți care se pro duc în arealul acestei lumi care este comunitatea TPU.

Pe undeva te cam contrazici...
A fi inginer constructor înseamnă în mod categoric „muncă pe șantier".
A fi geograf înseamnă să bați cu piciorul munți, ape, poduri, tot ce înseamnă spațiu geografic.
La fel și pentru un istoric, arheolog, botanist.
Pentru un fizician, chimist sau biolog, și munca în natură dar și laboratorul reprezintă „un șantier".
Exact cum am spus : pentru a sta în birou sau un atelier, trebuie să fii avocat, profesor, informatician, economist, contabil, designer, croitor, cizmar.

Nu ai nici o solutie. matematica se invata prin munca, nu prin rasfoit caietul. Oricum, rasfoitul caietului nu te va ajuta in viata, ca in 2 ani uiti tot ce ai invatat astfel.
Exista varianta sa te apuci de munca la matematica, dar inteleg ca nu poti. Si atunci iti ramane varianta de a munci fizic. pe santier o sa stie altii matematica pentru tine, tu doar o sa executi niste indatoriri simplu de inteles dar obositor de executat (insa potrivite unei persoane care nu are informatii suficiente si nu e capabil sa se descurce singur)

Din moment ce in clasele primare si in primul semestru te descurcai la matematica, nu ai cum sa nu ai deloc inlcinatie. Eu cred ca ai acumulat goluri neinvatand sistematic, ai ajuns sa iei din aceasta cauza note sub asteptari si te-ai inhibat intr-un fel la aceasta materie. Sfatul meu e sa intelegi ca daca vrei, poti si sa te apuci de invatat serios de anul acesta pentru a intra la vara viitoare pregatit in Evaluarea Nationala. Uite cum sa procedezi: Fii prezent la absolut toate orele de mate, dar prezent nu doar fizic, ci si mental, urmareste toate explicatiile profei, tot ce se lucreaza la tabla si acolo unde nu intelegi ceva, roag-o sa-ti mai explice o data. Acasa, aloca timp cat mai mult acestei materii pentru a reusi sa ajungi la nivelul dorit. Invata intai la perfectie toata teoria, reia exercitiile lucrate in clasa si fa-ti singur temele integral. Unde intampini neclaritati, roaga a doua zi la scoala profesoara sa rezolvati in clasa respectiva problema. Ai si ajutorul meditatiilor, poti ruga si profa de aici sa-ti explice ce nu ai inteles tu din clasa sau ce probleme nu ti-au iesit in teme. Ideal ar fi sa lucrezi in weekenduri suplimentar, pentru a-ti fixa cat mai bine cunostintele. A, si fii activ in clasa, iesi la tabla pentru a-ti mari media. Fii constient ca afara munca nu se poate face nimic in viata, asa ca insuseste-ti serios materia si n-ai sa mai ajungi sa iti vina sa plangi la ora. Numai bine si spor la invatat!

Nu stiu ce sa zic...ai primit atatea raspunsuri impertinente ca ma ia durerea de cap! Matematica intr-adevar se invata prin munca (intelectuala nu fizica) dar incearca sa inveti logic ceea ce inveti. De exemplu radicalii sunt inversul ridicarii la putere exact asa cum impartirea este operatia inversa inmultirii. Nu stiu ce sa-ti zic. Incearca sa afli ce goluri din urma ai si sa le umpli. Sau incearca sa rezolvi exercitii usoare inainte sa le abordezi pe cele complicate.

Ai 10 la toate materile dar la mate nu? esti cumva reincarnarea mea?
Stai limistita, media 7-8 dupa parerea mea nu este o medie asa de rea, la mate e bine sa inveti teoria bine iar apoi sa practici cu exercitii.Nu te ingrijora, nu trebuie sa te faci neaparat inginer sau ceva legat de mate, important e sa iti placa tie, si cu asa medii bune nu ai cum sa ajungi la santier

Nu decide taică-tău ce te faci tu în viață sau nimeni altcineva. Spune-i să consulte un psiholog. Să pedepsești copii pentru o notă diferită de 9 sau 10 e o problemă! Sunt niște note. Atât! La majoritatea facultăților de inginerie nu prea se ține cont oricum de ele și admiterea prin examen scris e lejeră pe lângă ce se face în facultate. Mai ales la Politehnica din București.

Spune-i direct că ai intrat pe un forum pe net și ai spus problema ta altora. Și arată-i răspunsurile de aici. Mentalitatea lui e defectă în privința școlii, carierei.
Și pe diploma mea scrie inginer, dar nu sunt inginer adevărat. Eu nu mă pot considera. Sunt programator, dar nu inginer. Mie mi se pare un titlu cu greutate. După o hârtie e nimic. E adevărat că matematica îți formează o gândire limpede, analitică, dar nu e singura variantă/opțiune. Se poate trăi viața și fără. Învață ce-ți place, alege-ți tu cariera, numai să ai grijă să fie ceva căutat și decent plătit(măcar cu timpul, nu imediat). Nu doar domeniile care au în rădăcini matematica scot bani.

Tu nu trebuie să înveți din respect. Asta e ceva anormal fiindcă tu însăți nu te simți respectată pentru preferințele tale. Învățatul se face din necesitate, nu din respect sau pentru că așa ți se impune. Dacă matematica nu îți este prieten asta e! N-ai fi singura. Ești oricum în majoritatea celor care nu se împacă destul de mult cu ea.
Nici eu n-am fost un talent la matematică. Dar am învățat suficient(de nevoie) cât să mă descurc oriunde mai departe, fiindcă chiar mi-a trebuit în domeniul în care îmi plăcea. Nu trebuie să ai neapărat note de 10, să fii as. Trebuie doar să dobândești o capacitate/inteligență minimă necesară. Notele sunt note și atât. Nu reflectă prea bine realitatea.

Bun venit in lumea mea. Eu nici nu ma mai chinui. Invat doar la materiile pentru BAC, deoarece media din liceu nu se mai pune pentru facultate. Nu ai ce vorbii cu parintii, ei vor ca totul sa fie perfect, sa aiba un copil perfect. Eu, am renuntat la aceea perfectiune de mult.
Vrei sa intrii la un liceu bun ca sa ce? Sa iei bacul apoi te duci la facultate si ajungi vanzatoare in bazar? Stai chill ~