Depinde. Daca-ti place ceea ce faci, e perfect.
Usor, nu e. E greu sa ii faci pe TOTI elevii sa inteleaga ce le explici si sa le mai si placa.
Uneori, esti nevoit sa-ti storci creierii ca sa gasesti cele mai bune metode. Uneori, e cumplit de frustrant sa bagi de seama ca, dupa ce te-ai dat de ceasul mortii sa explici ceva, copiii n-au inteles. Si o iei de la capat, pe alta cale...
Dar cand vezi ca ai reusit sa le captezi atentia si iti sorb cuvintele, uiti de toate problemele.
Singura chestie cu care nu m-am putut impaca sub nicio forma a fost muntele de hartii inutile pe care trebuia sa le tot fac si care, in general, trebuiau predate...ieri.
De asemenea, sa stii ca e foarte greu sa traiesti dintr-un salariu de profesor, in conditiile in care trebuie sa fii la curent cu tot ce e nou, sa cumperi/citesti o gramada de carti cand tie abia iti ajung banii sa-ti platesti facturile si sa mananci modest.
Pe scurt, e munca de Sisif, cu provocari si satisfactii in egala masura.
Sunteti profesoara? Ce predati daca nu par indiscret?
Depinde si de materie nu? Dar e oribil cand esti repartizat intr-un catun, la tara uitat de lume si trebuie sa si iti platesti singur naveta. Locuri de profesor la oras nu prea se gasesc acum, asa des si multe, nu-i asa?
AvalohAlyn întreabă: