Gospodăriile lui Stan şi Marin se află chiar la marginea satului, dincolo de rîu. Sînt singurele case din acel loc. Şi cu toate că de mulţi ani locuiesc în vecinătate, între familiile lor s-au statornicit relaţii ciudate. Bărbaţii sînt prieteni buni, dar soţiile lor nu se pot suferi. În fiecare familie există cîte un băieţel şi aceşti copii, de asemenea, nu se înţeleg între ei. Cînd vremea este frumoasă şi rîul liniştit, femeile şi copiii caută să nu se întîlnească, dar cînd vin ploile primăverii şi apa rîului se umflă, acoperind podeţul, treburile se cam încurcă. Mai ales dimineaţa, cînd bărbaţii şi femeile se grăbesc să meargă la lucru, iar băieţii –la şcoală. Şi asta pentru că n-au decît o barcă de două locuri cu care să traverseze rîul. Bărbaţilor le place să meargă împreună, dar au grijă să nu-şi lase nevestele singure pe mal şi nici copiii, căci cine ştie ce ceartă ar mai izbucni. Apoi, de vîslit pot numai cei vîrstnici, copiii fiind prea slabi pentru asemenea efort. Cu timpul, Stan şi Marin au găsit o metodă de a trece rîul fără să lase loc la încurcături şi, fireşte, cu un număr minim de traversări.
Dumneavoastră ştiţi cum procedează ei?
Puteţi spune: cîţi oaspeţi au fost la ziua lui Ionel?

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook