Nică, personajul principal al „Amintirilor..." ne spune că într-o dimineaţă de vară mama lui l-a sculat din zori şi l-a rugat cu toată inima să stea lângă ea şi să aibă grijă de frăţiorul cel mic, pentru că tatăl este plecat la coasă, iar dânsa nu-şi mai vede capul de treabă (adică are foarte, foarte multă treabă).
Nică a acceptat la început, dar în gândul lui îşi dorea să meargă la baltă, pentru că era o zi foarte călduroasă şi numai bună pentru scăldat. Aşa că şi-a împlinit gândul şi s-a dus... unde nu avea voie în acel moment.
S-a distrat foarte bine la baltă, până când mama lui - care şi-a dat seama unde îl poate găsi pe copilul neascultător a sosit şi ea, luându-i toate hainele de pe mal, drept pedeapsă. Nică nu ştia cum să mai ajungă acasă..., fără haine! S-a bălăcit el cât s-a bălăcit, dar apoi i-a venit foamea şi. a ieşit din apă, fugind spre casă, ruşinat.
Toate fetele, venite cu treabă la baltă, râdeau de el - şi asta e mare ruşine, mai ales pentru un băiat. El mergea prin locuri mai ferite, până când l-au simţit câinii lui Trăznea, care l-au lătrat. El ştia că poţi scăpa de muşcăturile de câine, dacă te întinzi la pământ şi-i aştepţi să te latre în voie. Aşa a făcut, că era în grădina lui Trăznea şi câinii îşi apărau teritoriul.
Apoi, ţuşti, a ajuns acasă, unde a văzut-o pe mama sa trebăluind. Dar mai milă îi era de bietul lui stomac, care ghiorăia de foame, aşa că şi-a cerut iertare, s-a umilit şi o vreme după aceea s-a purtat cât a putut de bine cu mama sa, dar numai de joi până mai apoi, că iar s-a luat de pozne, adică „făceam câte-o drăguţă de trebuşoară ca aceea, de nici sfânta Nastasia, izbăvitoarea de otravă, nu era în stare a o desface cu tot meşteşugul ei."
Ei, e mai greu pentru cel ce este fratele cel mare, că apasă mai multe îndatoriri asupra lui, având grijă și de frăţiorii mai mici.
selecteaza si tu!
intra pe google imagino si cauta
papucicu întreabă: