Hei... cine ma poate ajuta cu un inceput de discurs de clasa a 8 pentru o profesoara ? mersi!

Permiteţi-mi, ca in numele clasei a VIII-a A, sa va impartasesc ultimele noastre impresii asupra a tot ceea ce am trăit in aceasta scoală timp de opt ani de zile.
Mărturisesc cu regret nespus ca timpul a fost necruţător cu noi, grăbindu-ne parca zborul spre alte inaltimi. Insa azi aripile s-au frânt, zdrobite de greutatea apasatoare a lacrimilor îndurerate ale despărţirii.
De pe câmpul amintirilor culegem astăzi flori de „Nu-mă-uita" însângerate si le colecţionam in cartea inimii sperând ca nu se vor ofili niciodată.
Deşi spinii trandafirilor ne-au urmat întotdeauna drumul anevoios spre victorie, am reuşit împreuna sa depăşim momentele neplăcute a acestei calatorii, bucurându-ne acum de mirosul si frumuseţea bobocului înflorit.
Zâmbesc la clipele datatoare de lumina: la prima poezie si serbările din grădiniţa, la scenetele binecunoscute dintre greier si furnica ce au colindat atât anii preşcolari cat si clasele primare.
Nostalgic mă cuprinde amintirea majoretelor vesele, imbracate in alb, ca nişte ingeraşi inocenţi si jucăuşi.
Si la incheiere...
Dar destinul e mut si surd la cerinţele noastre, aşa ca noi ne resemnam.
Totuşi nu vom opri potopul de lacrimi, nu vom opri durerea, doar o vom acoperi cu amintiri.
AMINTIRILE CLASEI A VIII-A!

Pentru inceput as vrea sa spun cateva cuvinte despre draga noastra profesoara care ne-a fost alaturi, ne-a indrumat in directia (insert the subject here) cu iscusinta si rabdare si a carei amintire, vrand nevrand, ne va ramane in minte si suflete.

Aceste randuri reprezinta o umbra a evenimentelor petrecute intr un spatiu numit scoala.
A trecut un an, au trecut doi, iata ca au trecut opt. Au trecut opt ani de cand suntem cu totii impreuna si, daca cu cateva luni in urma imi doream sa termin mai repede scoala, acum totul s-a schimbat. In fiecare an, la sfarsit e cel mai frumos. Dar acum in clasa a8a nu mai e la fel. Ce triste sunt despartirile! Cred ca fiecare dintre noi avem un glas care striga: Mi e greu sa ma despart de toti! De toti anii petrecuti impreuna. Toate prieteniile cladite in atatia ani se ruineaza intr o clipa. Pot spune cu sinceritate ca ne-am adunat o gramada si ne-am trezit o echipa. Colectivul acesta nu-l voi mai regasi pentru ca oamenii disfera foarte mult si nu voi mai putea sa simt ce am simtit aici.
Unii dintre noi ne vom mai intalni poate la liceu si ne vom aduce aminte cu drag de toate clipele pe care le am petrecut impreuna, de pauzele in care mancam toti din aceeasi punga de covrigei, de alergatul pe scari, de soptitul prin banci. Memoria ne va tresari de asemenea de indata ce vom trece pe langa scoala si ne vom aminti lucruri precum: Uite, in banca aia am stat! In clasa aia am invatat atatia ani, pe poarta aia intram eu in fiecare dimineata, pe holul ala am avut primul sarut, cu profesoara aceea si profesorul celalalt am studiat, si asa mai departe.
Ne va fi dor de toti profesorii, nu atat de materiile predate cat de caracterele dumnealor minunate.

Acesta este un inceput de discurs asa cum ne-i cerut pe acesta l-am citit si eu si cei ce m-au ascultat au fost multumiti!



Buna Ziua. Dați-mi voie, vă rog, ca în numele clasei a VIII-a să vă împărtășesc ultimele noastre impresii asupra a tot ceea ce am trăit în acești 4 ani de școală. Știm că nu ne vom mai întâlni niciodată cu aceste clipe minunate, dar ne vom aminti întotdeauna de școala noastră, de colegii noștri și de cadrele didactice care ne-au călăuzit drumul.
Cum să nu ne amintim de toate năzbâtiile noastre? Cum sa uităm de prima notă rea sau... poate... prima privire mai "specială" din partea colegilor sau colegelor din clasa alaturata.Sa uitam de prima ceartă primită de la doamna diriginte? Acum știm că toti profesori nostri nu ne-au vrut decât binele, acum înțelegem că acești ani au fost frumoși și totuși… acum este un moment de sfârșit și de un nou început, căci o nouă viață ne așteaptă.



Iti urez mult noroc.