Premise social-economice
În Anglia, populaţia era de aproape 4 milioane de locuitori la începutul secolului al XVII-lea iar capitalismul era vizibil atât la oraşe cât şi la sate.
În domeniul agrar apar primele forme de tip capitalist. Se dezvoltă manufacturile. În plan social apare noua nobilime şi se dezvoltă burghezia.
2.Premise politice şi ideologice
Anglia era un stat monarhic absolutist. Parlamentul englez se împotrivea dorinţei regelui Carol I Stuart de a vota noi impozite pentru războaiele propuse.
Dezvoltarea politică a Angliei a îmbrăcat şi o ramură ideologică. Mesajul religios devine mai radical în epoca numită puritanism.
Puritanii se caracterizează prin respectarea libertăţilor civile, viaţă simplă, cult religios fără strălucire. Aceştia se împart în două grupuri: presbiterienii şi independenţii. Presbiterienii sunt persoane mai în vârstă care doreau păstrarea unităţii organizării bisericii anglicane după principii calvine. Aceştia anunţau democraţia parlamentară în Anglia. Independenţii sunt protestanţi.
Numeroasele războaie au adus Anglia într-o nouă criză financiară. Regele Carol I Stuart se vede astfel nevoit să convoace parlamentul în 1628 pentru a vota noi impozite.
Parlamentarii refuză noile impozite şi impun regelui să semneze petiţia drepturilor. Acesta semnează actul dar în scurt timp dizolvă parlamentul.
În 1640, confruntat cu un conflict armat cu Scoţia, regele convoacă din nou parlamentul pentru a vota noi impozite. Opoziţia parlamentară este din nou puternică dar parlamentul a fost din nou dizvolvat. (Parlamentul cel Scurt).
3. Faza parlamentară
Suspendarea parlamentului cel scurt a fost urmată de înfrângerea de la Newbourn şi de pierderea oraşelor Newcastle şi Durham.
Armata regală s-a retras în localitatea York. La 3 noiembrie 1640 parlamentul a fost din nou convocat Parlamentarii vor impune revizuirea proceselor politice, desfiinţarea unor impozite (ex. impozitul pe corăbii) şi multe altele.
Victoria parlamentului a devenit deplină după semnarea de către Carol I Stuart a legii privind interzicerea dizolvării parlamentului fără consimţământul acestuia.
Radicalizarea revoluţiei parlamentare s-a realizat în momentul în care regele a primit mustrarea cea mare. În ianuarie 1642 a izbugnit revolta londonezilor care a obligat pe rege să părăsească Londra iar revoluţia intră într-o nouă fază.
4.Războiul civil
Revolutia din Anglia se desfafosra pe fondul razboiului civil dintre armata regala (simpatizanţii regelui, marea nobilime şi clerul anglican) si armata parlamentara (burghezia, noua nobilime, ţărănimea). Incepe in anul 1641 cand parlamentul prezinta regelul Carol 1 documentul „Mustrarea cea mare" prin care se aduceau acuzatii absolutismului monarhic.Regele incerca sa-i aresteze pe semnatari, dar este nevoit sa parasesca tara pentru a-si gasi sprijinul financiar in mijlocul nobilimii din provincie si stabilindu-si cartierul general la Oxford.
Conflictul militar s-a declanşat în august 1642. Primele victorii au înclinat de partea armatei regale dar după ce în fruntea armatei parlamentare ajunge Oliver Cromwell acesta crează armata noului model.
Începând cu 1643, parlamentarii au obţinut victorii după victorii: Marston-Moor (1644), Naseby (1645) şi Preston (1648).
In dimineata zilei geroase de 30 ianuarie 1649, in fata palatului Whitehall, "Omul Carol Stuart " este executat dupa ce a negat orice vinovatie.Cosciugul cu corpul neinsufletit a fost dus in capela castelului Windsor. Peste cateva zile a fost desfiintata Camera Lorzilor, considerata "o ramura a tiraniei".
5.Republica şi protectoratul lui Cromwell
Aceste evenimente au consemnat sfârşitul Marelui Război Civil, război ce a avut caracterul unei revoluţii burgheze deoarece s-a reuşit abolirea monarhiei absolutiste, aplicarea principiului separaţiei puterilor în stat, aplicarea şi respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Astfel, în 1649 se proclamă Republica sub forma "Commonwealth"-ului, în care puterea legislativă aparţinea, în continuare, Parlamentului, iar cea executivă unui Consiliu de stat, în frunte cu Oliver Cromwell. Parlamentul şi Consiliul de Stat au elaborat o serie de măsuri care vizau cucerirea unor teritorii (Scoţia şi Irlanda); apar aşezăminte care vizau comerţul şi navigaţia.
În plan intern, desosebirile doctrinare dintre Parlament şi armată cauzează tensiuni, apărând diferenţe de interese între moderaţi şi radicali. Cromwell îşi impune, treptat, autoritatea, culminând cu dizolvarea "Parlamentului cel Lung" (1653) şi promulgarea a diferite instrumente de guvernare prin care se instituia în Anglia o dictatură militară numită protectorat.
Puterea executivă a fost încredinţată lordului protector Oliver Cromwell şi unui Consiliu format din 21 de membri.
Puterea legislativă a aparţinut lordului protector şi parlamentului unicameral. Dreptul la vot rămâne censitar; catolicii şi regaliştii au fost excluşi din viaţa politică.
În 1657 s-a promulgat o Constituţie prin care puterea lordului protector rămâne cea mai importantă.
În 1658 Oliver Cromwell moare urmându-i la conducere fiul său Robert Cromwell, ce s-a dovedit a fi incapabil să facă faţă opoziţiei, permiţând astfel trecerea la următoarea etapă : Restauraţia stuarţilor.
Sper ca ti-am fost de folos
Primele revolutii moderne (burgheze) - engleza, americana, franceza - au pus capat randuielilor medievale si au pregatit terenul pentru afirmarea relatiilor capitaliste. Ele au stimulat constiinta popoarelor, incurajand lupta lor pentru inlocuirea relatiilor vechi cu altele noi, moderne, in tarile coloniale apare conflictul intre tendintele de dezvoltare de sine statatoare a economiei, vietii politice si spirituale nationale si dominatia straina.
Revolutia engleza. La mijlocul sec. al XVII-lea industria si comertul in Anglia au atins un nivel de dezvoltare mai inalt. Baza progresului economic o constituiau manufacturile, insa politica guvernu-lui regal impiedica dezvoltarea economica
Marea Revolutie Franceza. Marea Revolutie Franceza din anii 1789-1794 a fost o revolutie burgheza clasica. Ea a dat o lovitura distrugatoare oranduirii feudale absolutiste si a deschis calea spre dezvoltarea societatii moderne. Cauza ei principala a constituit-o conflictul intre fortele vechi medievale si cele noi, moderne, care au luat nastere in interiorul sistemului feudal. Expresie a acestui conflict au fost contradictiile intre starea a treia (burghezia, taranimea, saracimea oraseneasca), care alcatuia 95% din populatie, si doua stari privilegiate (nobilimea si clerul). Viata oamenilor de rand a devenit insuportabila: mizeria era si mai mare, iar abuzurile si faradelegile autoritatilor si seniorilor - o realitate permanenta, in fruntea luptei antifeudale s-a situat burghezia, in anii 1788-1789 in tara s-a creat o situatie critica. Monarhia, nefiind in stare sa-si mentina pozitiile, a fost nevoita sa faca cedari; dupa o intrerupere de 175 ani, la 5 mai 1789, au fost convocate Statele Generale. La 17 iunie 1789 deputatii din partea starii a treiaau proclamat Adunarea Nationala, iar la 9 iulie - Adunarea Constituanta, incercarea guvernului de a o dizolva prin forta a servit drept imbold pentru declansarea rascoalei populare de la 14 iulie 1789.
cam asta am gasit pe net sper sa fie bun
Sjhxjcks întreabă: