În mod normal, în SUA, Canada, nu prea.
De regulă - și cunosc deja cîteva cazuri din Canada și SUA - cei veniți din Româ nia pornesc să reînceapă prin a fi stu denți acolo la ei. Pe spezele studen tului, bineînțeles.
Sau, dacă dovedești prin corectitudine că meriți și ești solvabil să returnezi, poți primi credite pentru studii de la băncile de stat, urmînd ca pe parcursul anilor să returnezi acele sume primite.
Dar, la un eventual interviu, dacă ab
solventul venit din România, poate do vedi că întrunește calitățile pe care le are orice absolvent al făcultăților lor și, mai mult de atît, chiar și este mai bun decît aceștia, atunci cu angajatorul o rezolvi.
Partea mai proastă e că nu e suficient să-l convingi pe angajator.
Trebuie dovedești, prin diverse exa mene, aceleași superioare aptitudini și la Comisia Națională a Forțelor de Muncă ( sau aproximativ așa ceva) și la Ministerul Muncii. Deci, pentru a putea profesa, ai nevoie de adeverințe de la aceste ambele organisme guvernamen tale.
În plus, cu vorbirea limbii engleze ( în SUA) sau a limbii engleze și franceze ( în Canada ) trebuie să dovedești că o știi mai bine chiar decît localnicii.
Dar, într-o serie de meserii - medici nă, drept, învățîmînt - în mod categoric nu poți accede, pentru că ceea ce ai învățat în România nu are nicio valoare acolo( mai ales din punct de vedere practic și al eticii profesionale).
Trebuie să știi toate chichițele specifi ce acelor țări.
Și în profesiile economice sînt nece sare o serie de echivalări și o serie de încă alte cursuri pe care nu le-ai făcut în România.
Ți-o spun în cunoștință de cauză, de la cîteva persoane, ajunse în aceste țări de circa 15 ani, situate mulțumitor a cum, chiar peste medie, dar care s-au văzut, în primele momente al statutului lor de imigranți, că au nevoie să o cam ia cu totul de la început.
Românii ar trebui să priceapă că, în ultima instanță, ca peste tot de altfel, patronul nu vrea de la angajatul lor decît ca să vadă „ ce știe să facă" -„mettre en situation" -( cum spune francezul)( nu prea contează diploma) și ca acesta, prin munca lui ( 8 ore sau poate și mai mult) să-i aducă profit.
Acesta este cuvîntul care guvernează orice întreprindere capitalistă, întreaga economie capitalistă.
Pentru cei nou veniți, care vor să se înhame serios la stilul de muncă, de dis ciplină și de viață al americanilor, toate căile sînt deschise. Cei care nu pot și nu vor se auto exclud.
Sau, pentru aproximativ un an de zile, dacă ești intrat legal, te poți înregistra să primești un ajutor social ( asta e va labil în Canada, nu știu dacă și în S.U.A) de aproximati 7 - 800 de dolari pe lună. Dar, după o aproximativ această peri oadă, trebuie să aduci dovezi serioase că ai căutat și nu ai reușit să te angajezi nicăieri. Altcumva ți se suspendă acest ajutor special și, în ultimă instanță, poți fi expulzat.
Cunosc pe cineva, de aici din Româ nia, o femeie chiar, care nu avea decît liceul cînd a ajuns în S.U.A.( imediat după 90).
La unul din interviurile la care s-a prezentat ( mai cu pretenții), după vreo trei ani de ședere în S.U.A., a avut curajul să-i spună evaluatorului său că dorește să ajungă să-i ia locul.
Asemenea gen de răspunsuri plac la interviuri, vădesc dorința și intenția celui intervievat de a fi serios și de a dori să facă ceva cu adevărat.
Astăzi acea femeie are cam 55 de ani și este profesor universitar în S.U.A.
Wow! Mi-a plăcut răspunsul. Deci asta înseamnă că și fără diploma facultății poți ajunge să lucrezi bine nu? Și de exemplu dacă aș vrea să lucrez în domeniul turismului în SUA (recepționer hotel, sau într-o agenție de turism) sau în alt domeniu (într-un birou de exemplu) voi putea avea succes și fără facultate?
Cine ti-a spus ca este valabila "doar" in Europa, a gresit putin. Corect este "in cateva tari din Europa".
Cam care ar fi acele „câteva" țări?
Adică dacă faci şcoala aici 1-12 şi de duci în SUA zice că nu ai făcut şcoală?
Nici macar in toata Europa. De asta se inghesuie lumea la facultatile din strainatate.
Anomim2025 întreabă: