Poezia "Pasa Hassan" este inspirata din opera lui Nicolae Balcescu "Romanii supt Mihai Voievod Viteazul" si evoca episodul bataliei de la Calugareni, dintre oastea romana condusa de Mihai Viteazul sic ea otomana condusa de Sinan Pasa.
Balada surprinde momentul de apogeu al bataliei si anume confruntarea directa dintre conducatorul roman si cel otoman finalizata prin triumful lui Mihai Viteazul.Balada culta este o creatie epica in versuri, de mica intindere, in care un autor cunoscut evoca fapte deosebite, savarsite de personaje prezentate in antiteza si care impresioneaza puternic.
Titlul baladei este sugestiv pentru perspectiva prezenta in text. Desi personajul central al operei nu este Pasa Hasan, portretul domnitorului roman se contureaza din perspectiva conducatorului otoman. Pasa Hassan este un personaj reflector, tehnica pe care autorul o foloseste pentru a sublinia eroismul lui Mihai Viteazul.Chiar si miscarea armatei romane este vazuta prin ochii lui Pasa Hassan.
Actiunea simpla a baladei se constituie in momente ale subiectului, intr-o gradare ascendenta.Expozitiunea baladei este centrata pe figura domnitorului roman si pe reactia ostirii otomane la aparitia acestuia.
Eroismul conducatorului roman este supradimensionat prin metafora „cu fulgeru-n mana". Portetul domnitorului se individualizeaza in relatia cu „multimea pagana" si „ostirea romana".
Cele doua armate in jurul carora graviteaza Mihai sunt surprinse in toiul luptei, tabloul bataliei fiind marcat de dinamism. Verbele la gerunziu sugereaza ritmul inclestarii: „trecand", „facand", „curgand".
Epitetul „turcimea invrajbita" exprima comportamentul dezorganizat al oastei otomane.
Ironia autorului fata de Sinan Pasa este evidenta din versurile „fulgerul Sinan, izbit de pe cal / Se-nchina prin balta". Ofensiva armatei romane are consecinte nefaste in randul armatei turcesti care „cade-n mocirla / Un val dupa val". Hassan, stand departe de lunca, incearca sa-si mobilizeze tactic armata.
Antiteza intre cele doua personaje individuale se naste si din felul in care ele se implica in lupta. Daca „voda" actioneaza direct „prin siruri", Hassan „ramane alaturi de drum" preferand sa nu se implice in conflict.
Intriga este data de aparitia voievodului in preajma pasei.Trasaturile domnitorului roman sunt puse in evidenta prin verbele la prezent ce redau reactii prompte.
Comparatiile „ca lupu-ntre oi" si „ca volbura toamnei" au rolul de a sublinia curajul domnitorului. Pasa Hassan este surprins de vitejia armatei romane, uimirea acestuia fiind redata de repetarea verbului „vede" si de metafora „e negru pamant". Cele doua armate sunt prezentate prin procedeul antitezei menit sa puna in lumina eroismul romanilor.
Desfasurarea actiunii cuprinsa in urmatoarele trei strofe incepe cu adresarea directa a voievodului catre pasa. Mihai ii propune lui Sinan o confruntare directa, soldata cu fuga pasei. Frica il determina pe Sinan sa-l vada pe Mihai intr-o dimensiune hiperbolica „Salbaticul Voda e-n zale si fier", poarta o cupola uriasa, „vorba-i tunet, rasufletul ger".
Dimensiunea impresionanta marcata prin procedeul stilistic al hiperbolei culmineaza cu metafora „voda-i un munte", sugerand apogeul spaimei de care este cuprins Hassan.Figura impunatoare a domnitorului roman este perceputa atat vizual prin descrierea aspectului terifiant cat si auditiv, idee exprimata de aliteratia „zalele-i zuruie crunte".
Domnitorul roman il provoaca din nou pe domnitor la lupta pe Sinan Pasa, dorind o confruntare decisiva. Lasitatea pasei este marcata prin gesturi disperate: „cu scarile-n coapse fulgaru-si loveste" dar si prin expresia ingrozita a fetei marcata de metafora „cu ochii de sange".
Epitetul „zboara soimeste" exprima din nou ironia autorului fata de atitudinea lasa a Pasei.
Punctul culminant este marcat de incercarile disperate ale lui Hassan de a se salva. Postura ridicola in care se gaseste este pusa in evidenta de reactiile necontrolate: „turbanu ii cade" sau „isi rupe cu mana vesmantul".
Disperarea este data de expresiile „de groaza pieririi batut" si „mananca pamantul". Ironia autorului surprinde si starea de spirit a lui Hassan.
Deznodamantul baladei surprinde lasitatea conducatorului otoman. Ultima strofa denota ironia autorului la adresa pasei si nu ezita sa precizeze cauza esecului acestuia.
->Balada culta este un poem negativ, cu elemente descripti care dezvolta un subiect neobisnuit, de inspiratie fantastica
Stiu eu, marti dau teza din asta si intrand acum putin sa vad ce intrebari au mai aparut, am vazut-o pe asta, si ma gandeam sa te ajut. " Balada culta este o opera epica in versuri, de mica intindere, in care un autor cunoscut evoca fapte deosebite din trecut, savarsite de personaje prezente in antiteza si care impresioneaza puternic, deoarece au insusiri iesite din comun...De aici mai poti spune ca Pasa Hassan este o creatie literara in care este narata o intamplare deosebita, si un episod semnificativ din lupta de la Calugareni, cand voievodul roman, prin vitejia si curajul sau, reuseste sa bage spaima in dusmani.Mai poti spune ca faptele se constituie in momente ale subiectului. Apoi mai zici ceva despre Mihai de ex : Mihai viteazul, personajul principal al baladei este prezentat intr-o aura legendara prin intermediul hiperbolei.Astfel,el apare in ochii ingroziti ai Pasei urias care are ceva din maretia si asprimea naturii. Poti incheia astfel : Toate aceste trasaturi isi au izvorul in balada populara, dar G. Cosbuc a stiut sa le dea o nota personala si sa faca din poezia Pasa Hassan modelul speciei pe care o ilustreaza." Sper ca te-am ajutat. Mult succes!
Http://lumea-creatiei.eu5.org/Pasa%20Hassan.html E cel mai bun site si mi se par foarte bine amanuntit.
Balada culta Pasa Hassan
Balada culta istorica este o opera epica in versuri, de mica intindere, in care un autor cunoscut evoca fapte deosebite din trecut savarsite de personaje prezentate in antiteza si care impresioneaza puternic, deoarece au insusiri iesite din comun.
O astfel de creatie literara este si Pasa Hassan, fiind o opera culta pentru ca are un autor cunoscut - George Cosbuc - si s-a transmis prin scris, fiind publicata prima data in revista „Vatra" (1894) si inclusa apoi in volumul Cantece de vitejie (1904).
Ca in orice balada culta istorica, autorul nareaza o intamplare din trecutul nostru istoric, si anume un episod semnificativ din lupta de la Calugareni, cand voievodul roman, prin vitejia si curajul sau, reuseste sa-i inspaimante pe dusmani si, in primul rand, pe unul dintre conducatorii turcilor - Hassan - pe care-1 provoaca la o confruntare directa.
Fiind o opera epica, sentimentele de admiratie fata de Mihai Viteazul sunt exprimate indirect prin faptele narate care se constituie in momente ale subiectului si se succed ascendent.
Mai intai, voievodul este infatisat in fruntea armatei sale, bagand spaima in turcime si fiind un exemplu pentru ostenii sai. El domina campul de lupta ingrozindu-i pe turci si mai ales pe Hassan, care nu stie daca ceea ce vede este vis sau realitate. Turcul devine din ce in ce mai nelinistit pe masura ce Mihai se apropie de el.
Provocat la o infruntare directa si ingrozit de ceea ce vazuse pe campul de lupta si de vitejia „ghiaurului", pasa gaseste ca unica solutie - fuga. Si mai ingrozit la cea de-a doua provocare, Hassan, vazand in voda un urias, fuge disperat, isi loveste calul cu scarile, isi pierde turbanul, isi sfasie hainele si, desfigurat de groaza, ajunge la taberele proprii, unde este salvat de beii care ii sar in ajutor.
Fiind o balada si, implicit, o opera epica, Pasa Hassan are in structura ei doua personaje care impresioneaza puternic prin insusirile lor. Mihai Viteazul este impetuos, curajos, vijelios, viteaz, cu un acut simt al anticipatiei. il caracterizeaza spiritul de sacrificiu, de dreptate si intoleranta fata de cei care au calcat pamantul tarii. Pe de alta parte, pasa Hassan se dovedeste incapabil sa-si conduca propria ostire, fiind infricosat cand Mihai se apropie de el. Groaza este asa de mare incat are cosmaruri si este desfigurat ("ii dardaie dintii", "e galben-pierit"). Aceste doua personaje sunt prezentate in antiteza, balada fiind constituita tocmai pe antiteza vitejie - lasitate, insusiri pe care le simbolizeaza protagonistii.
Mihai Viteazul este prezentat intr-o aura legendara prin intermediul hiperbolei, caci el apare in ochii lui Hassan asemenea unui urias ("un munte") care are ceva din maretia si asprimea naturii ("vorba e tunet", "rasufletul ger").
Ca in orice balada culta, actiunea e simpla, lineara si, de aceea, are un singur fir narativ prin care se urmareste evolutia evenimentelor si a conflictului dintre protagonisti. Totodata, actiunea este rapida, tensionata, dovada fiind prezenta a numeroase verbe de miscare ("intra", "s-azvarle", "fuge", "bate", "vantura", "zareste" etc.) si a unor comparatii si metafore ("ca lupu-ntre oi", "ca volbura toamnei", "vine furtuna" etc). Acestea din urma au si menirea de a accentua insusirile deosebite ale lui Mihai Viteazul.
Toate aceste trasaturi isi au izvorul in balada populara, dar George Cosbuc a stiut sa le dea o nota personala si sa faca din poezia Pasa Hassan modelul speciei pe care o ilustreaza.
Poi urmareste schema asta:
1.Definitia genului epic.
2.Definitia baladei culte.
3.Rezumatul baladei, urmarind succesiunea fireasca a tuturor momentelor subiectului literar.
4.Caracterizarea in antiteza a celor doi comandanti(Mihai Viteazul si Pasa Hassan).
5.Argument final.
Sper ca ti-am fost de ajutor.si apropo.succes in redactarea apartenentei.:d
Poi urmareste schema asta:
1.Defintia genului epic.
2.Definitia baladei culte.
3.Rezumatul operei, urmarind succesiunea fireasca a tuturor momentelor subiectului literar.
4.Caracterizarea in antiteza a celor 2 comandanti(Mihai Viteazul si Pasa Hassan)
5.Dezvoltarea trasaturilor specifice baladei culte.
6.Argument final.
Sper ca ti-am fost de ajutor...si apropo succes in redactarea apartenentei:d
anonim_4396 întreabă: