În limba latină pagus înseamnă țară, iar paganus - locuitor de la țară. Francezii mi se pare că l-au preluat corect: paysan (țăran). Nu înțeleg de ce la noi a ajuns "păgân". Ce legătură are? Eu știu că, dimpotrivă, țăranul e mai credincios decât orășeanul. Vreo explicație?

Încurcate sunt căile lingvisticii.

Creștinismul s-a răspândit, în Imperiu, mai întâi în mediul urban - cu o numeroasă populație săracă, afectată de foamete, ce trăia de pe o zi pe alta - populație care aștepta o izbăvire. Și izbăvirea le-a fost promisă de misionarii creștini. Mediul rural, neafectat de foame, a rămas pentru mai mult timp fidel zeităților romane.

Opusul situației este în lumea slavilor răsăriteni. Creștinismul s-a răspândit mai întâi în rândul populației rurale (cristianschi = țăran) exploatate de către puternicii vremii apoi a fost adoptat de elite.

Taranul e mai credincios ca orasanul, si din acest motiv, taranii au ramas mai mult timp pagani. Paganii sunt acei oameni credinciosi zeilor romani.

Explicatia e mult mai lunga de atat si o descriere si etimologie amanuntita a cuvantului o gesest pe wikipedia, din pacate nu exista pagina romanesca:

https://en.wikipedia.org/wiki/Paganism

Paganul nu a intrat ca nereligios in limba romana. Ci ca om rău la suflet, crud, nemilos. Dar legat de religie, ei pot vedea pagan intr-un om care se inchina altor zei decat ai lor.

Cuvintele își schimbă sensul în timp.
Peste 10 ani, nepalezii care vor fi curioși să aprofundeze româna se vor mira că "țăran" se referă la om necioplit și needucat, când la origine însemna "locuitor al satelor", și mai ales când vor vedea că la țară oamenii sunt mai politicoși și ospitalieri.

Limba noastra nu este in totalitate romanica, avem multe influente din limbi slave deoarece suntem o tara izolata din punct de vedere lingvistic (de celelalte tari latine). am vazut ca "țară" vine de la terra din latina, de poate pur si simplu a fost folosit alt cuvant pe post de radacina. sper ca te am ajutat