Nu am inteles niciodata pana acum care e conjunctia coordonatoare si subordonatoare. Ma ajuta cineva? fundita:X

Conjunctia coordonatoare leaga doua parti de propozitie de acelasi fel(Ex: Ana si Maria pleaca. sunt doua substantive)
Conjunctia subordonatoare leaga doua parti de propozitie diferite.

CONJUNCŢIA

Conjunctia este partea de vorbire neflexibilă care indică raportul de coordonare şi subordonare între părţi ale propoziţiei, o parte de propoziţie şi o propoziţie sau între două propoziţii.

I. Dupa formă, conjuncţiile sunt:

- simple : ca, să, ci, dar, de, fie, dacă, ori, sau, fie etc.
- compuse : ca să, ci şi, cum că, şi cu.
- locutiuni conjunctivale : măcar că, pentru că, cu toate că, chiar dacă, în afara, măcar de, de parcă, până să, fără să, din cauza că, în caz că, în loc să, de vreme ce, în timp ce, în vreme ce, odată ce, după cum, faţă de cum, ca şi când, ca şi cum, după ce că, şi cu etc.

Conjuncţia se întâlneşte atât la nivelul propoziţiei cât şi la nivelul frazei.

Rolul conjunctiei la nivelul propozitiei

1). leagă două sau mai multe părţi de propoziţie de acelaşi fel.

Exemple:
Cartea şi caietul sunt pe birou. (două subiecte)
Rochia aceasta este noua şi frumoasă (douănume predicative)
Copilul cuminte şi silitor învaţă mult. (două atribute adjectivale)
Plăcerea de a învăţa şi de a scrie este mare. (două atribute verbale)

2). două parti de propozitie diferite:
Oricând şi oriunde e nevoie voi veni. (complement circumstanţial de timp şi complement circumstanţial de loc)
Oricine şi oricând poate să ma viziteze. (subiect şi complement circumstanţial de mod)
Orice şi oricum e posibil. (subiect şi complement circumstanţial de mod)

3). o parte de propoziţie şi o propoziţie secundară:

a). de acelaşi fel:
(subiect-subiectivă)
Mi-e dat a fi fericit şi să mă bucur de voi.

nume predicativ – predicativă
El a devenit neserios şi cum nu-l ştiam noi.

complement direct – completivă directă
L-am întalnit pe el şi pe cine nu mă asteptam.

b). cu funcţii diferite:
Te-am întâlnit întâmplător şi unde nu mă aşteptam. (complement circumstanţial de loc şi subordonată de loc)
Eu mă bucur de succesul tău actual şi când vei fi student. (complement indirect si circumstanţială de timp)

La nivel de frază, conjuncţia leagă:
a). două propoziţii de acelaşi fel în raport de coordonare:
- copulativă: şi, nici, precum şi.
- adversativă: dar, iar, însă, ci.
- disjunctivă: fie, sau, ori.
- conclusivă: deci, asadar.

II. După felul raporturilor stabilite între părţile de propoziţie sau între propoziţii, la nivel de frază, conjuncţiile sunt:
A). Coordonatoare (leagă părţi de propoziţie sau propoziţii de acelaşi fel):
- copulative: şi, nici, precum şi.
- adversative: dar, iar, însă, ci.
- disjunctive: fie, sau, ori.
- conclusive: deci, asadar, prin urmare (locuţiune conjuncţională)
Propoziţiile în raport de coordonare pot fi ambele principale sau ambele secundare.

B). Subordonatoare – raportul de subordonare se stabileşte între o propoziţie principală - regentă şi o subordonată.
Subordonarea se realizează prin conjuncţiile subordonatoare: ca, să, dacă, de etc. şi locuţiuni conjuncţionale: pentru că, deoarece, fiindcă, din cauza că etc.

Rolul de element relaţional între regenta şi subordonată este îndeplinit de o serie de locuţiuni conjuncţionale: până să, până când, pentru că etc.

Alte părţi de vorbire cu valoare de conjuncţie

Rolul de legătura între propoziţii este adesea îndeplinit de alte părţi de vorbire.
Acestea sunt:
1). Adverbe interogative-relative: unde, când, cum, cât şi compusele nehotârate: oricând, orişicând, oriunde, orişiunde, oricum, orişicum, oricât, orişicât.

2). Pronumele interogative-relative: care, cine, ce, ceea ce, şi compusele nehotărâte: oricare, orişicare, oricine, orişicine, oricine, orisice etc.

Coordonatoare (leagă părţi de propoziţie sau propoziţii de acelaşi fel):
- copulative: şi, nici, precum şi.
- adversative: dar, iar, însă, ci.
- disjunctive: fie, sau, ori.
- conclusive: deci, asadar, prin urmare (locuţiune conjuncţională)
Propoziţiile în raport de coordonare pot fi ambele principale sau ambele secundare.




Subordonatoare – raportul de subordonare se stabileşte între o propoziţie principală - regentă şi o subordonată.
Subordonarea se realizează prin conjuncţiile subordonatoare: ca, să, dacă, de etc. şi locuţiuni conjuncţionale: pentru că, deoarece, fiindcă, din cauza că etc.

Rolul de element relaţional între regenta şi subordonată este îndeplinit de o serie de locuţiuni conjuncţionale: până să, până când, pentru că etc.

Conjunctiile coordonatoare sunt alea in care amandoua propozitiile sunt egale. niciuna nu este sefa celeilalte. in schimb. la cele subordonatoare una este subordonata celelilalte. cea care are conjunctia in componenta este subordonata celeleilalte.

Conjunctia este partea de vorbire nedeclinabila, care uneste parti de propozitie de acelasi fel sau propozitii intre ele.Conjunctiile sunt de doua feluri: coordonatoare si subordonatoare. Conjunctiile coordonatoare la randul lor, sunt de mai multe feluri:a) Copulative: de ex: -si;-nici b) Disjunctive: de ex:-sau; c) Adversative:-dar;-iar;-insa;-de altfel;-totusi; d) Cauzaleaci;-deoarece; e) Conclusive:-deci;-asadar;-de aceea,-prin urmare,-pentru aceea;-ca atare + un verb la imperativ.Conjunctiile subordonatoare leaga o propozitie secundara (subordonata) de o propozitie regenta. Dupa felul in care stabilesc relatiile de subordonare, conjunctiile de acest tip pot fi:a) De cauzaum;-fiindca,-pentru ca,-deoarece; b) De consecutie:-incat,-incat nu; c) De concesie:-desi,-cu toate ca; d) De conditie:-daca, -daca cumva- daca intr-adevar,-daca nu,-numai sa,-numai daca; e) Completivea,-sa,-ca sa,-ca nu cumva sa,-ca mai putin sa; f) De comparatieum,-precum,-ca si cum,-ca si cand; g) De timpand,-ori de cate ori,-in timp ce,-pe cand,-dupa ce,-inainte de a,-pana sa,-indata ce.

Habar nu am

Da

Nici eu nu stiu

Tu esti prost

Pai dac esti pampalau si nu ai invatat cand trebuia eu ce sa iti fac?

A). Coordonatoare (leagă părţi de propoziţie sau propoziţii de acelaşi fel):
- copulative: şi, nici, precum şi.
- adversative: dar, iar, însă, ci.
- disjunctive: fie, sau, ori.
- conclusive: deci, asadar, prin urmare (locuţiune conjuncţională)
Propoziţiile în raport de coordonare pot fi ambele principale sau ambele secundare.

B). Subordonatoare – raportul de subordonare se stabileşte între o propoziţie principală - regentă şi o subordonată.
Subordonarea se realizează prin conjuncţiile subordonatoare: ca, să, dacă, de etc. şi locuţiuni conjuncţionale: pentru că, deoarece, fiindcă, din cauza că etc.

Rolul de element relaţional între regenta şi subordonată este îndeplinit de o serie de locuţiuni conjuncţionale: până să, până când, pentru că etc.

Conjunctiile sunt de 2 feluri :coordonatoare:leaga 2 parti de vb de aelasi fel
subordonatoare leaga 2 parti de vb diferite