| troleibuz a întrebat:

Nu inteleg argumetul profesorilor legat de pregatirea materiei pentru a doua zi. Mai ales in contextul profesorilor cu 20+ ani de experienta. Daca in 20 de ani tu, care ai predat aceeasi materie de minim 20 de ori si ai dat si examene din ea, nu o stii pe de rost, cum poti avea pretentia de la un copil sa retina atata? Plus inca 10 materii.

In ce consta "pregatirea materiei"? Am un fost la un liceu destul de bun (in aparenta). Nu am vazut niciodata vreun profesor care sa se prezinte la ora cu un plan de lectie. Ne intreba ce am vorbit data trecuta si reluam de acolo. Sau deschidea manualul si dicta.

2 răspunsuri:
| AmandinaDragan a răspuns:

Deci in opinia ta profesorul trebuie sa vina cu planul de lectie printat si sa-l prezinte elevilor desigur dupa ce le-a turnat apa in pahare si le-a pregatit si ssandwich-urile.

| LucyiFer a răspuns:

Aia cu dictarea era pe timpuri.
Acum profesorii sunt axați pe metode participative și moderne. Metode care mai de care.
RAI, Metoda cubului, Brainstormingul, Turul Galeriei, chiar metoda Montessori și mai sunt. Nici eu nu le știu pe toate. happy
Însă nici fără dictare nu-i ok, chiar nici fără ora de caligrafie, acum copiii au un scris dezmățat și de treaba cu înțelegerea cuvintelor, termenilor și a terminologiei, stau toți prost. Deoarece asta făcea dictarea, dictarea te ajuta pe tine ca elev să coordonezi și chiar pui la treabă două senzații, senzația auditivă cu cea tactilă și de ce nu, chiar și cea vizuală, pentru că erai atent și la profesor și la caiet și pix. Acum depinde și la ce te-ai referit prin dictare, dacă e dictarea normală sau simpla luare de notițe după ce vorbește profesorul la clasă e una, dacă te referi la ideile fixe ale unor fixiști care susțin că tu trebuie să scrii tot ceea ce-ți dau ei la tablă sau tot ce-ți prezintă ei pe slideuri sau iar doar metoda "ia din manual și scrie aia și aia" astea da, nu sunt ok și chiar sunt nocive pentru educația elevilor. Însă sunt folositoare dacă sunt existente însă corelate cu metodele alternative și moderne. Adică ai nevoie oricât ai vrea să te modernizezi (dar să și specificăm, mai ales în sistemul de stat românesc) și de încă pixul ăla simplu și foaia de hârtie cu care să înveți să scrii și să citești, dar alternate cu cele moderne pentru o învățare cât mai eficientă a elevului și chiar o stârnire a curiozității lui. Acum specific și de ce am spus mai sus "statul românesc", păi în prezent ținând cont de faptul că puterea o reprezintă online-ul și calculatorul ar fi trebuit ca în școli chiar de la grădi și primar, pixul să fie înlocuit cu calculatorul, iar ora de caligrafie cu ceva gen powerpoint, însă ținând cont că statul român abia a fost capabil în pandemie să dea elevilor tablete și nici atunci nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor și chiar al promisiunilor lor, dar acum că pandemia a mai și trecut și am revenit fizic la școală. Iar școlile, sincer vorbind, de multe ori nu au nici laboratoare de informatică super dotate și în care elevii să-și facă măcar ora de info normal, dar să mai aibă elevul calculator la fiecare oră și să dea pixul și foaia pe un pc. Asta e doar un vis frumos, pe care România îl va îndeplini probabil când deja alte țări mai dezvoltate vor ajunge să meargă sau să-și trimită chiar elevi și studenți pe altă planetă doar ca să o studieze sau să studieze ei în alt mediu, abia atunci România va înlocui pixul și foaia cu un pc pe elev. happy Așa că, până atunci oricât am vrea să ne digitalizăm și să trecem de la tradițional la modern, rămânem într-o corcitură de învățătură și educație. happy Îmi pare rău că spun asta, dar ăsta este adevărul. Deci oricât s-ar lupta profesorii să facă altfel orele, se lovesc tot de sistemul ăsta și ei. Și asta oricum pentru cei mai tineri și noi în sistem, dar ținând cont că mai mult de peste jumătate au fost crescuți pe timpuri vechi și educați altfel, cam greu să-i scoți pe aceia acum la vârsta lor din ale lor. Adică legea lor că "hârtia și pixul și cartea și manualul" sunt sfinte sau că proful întreabă și elevul răspunde, dar așteptându-și rândul, cum îl așteptau oamenii în comunism, rândul la zahăr, pâine și lapte. happy