Sall!
As vrea sa ma ajutati putin la istorie.Coloniile grecesti din Dobrogea.
Avem 2 intrebari:
1.Cum se organizeaza coloniile?
2.Descrieti civilizatia greaca din coloniile pontince...
Funda maree .[]

1) Oamenii nu mai aveau unde sa se extinda deoarece ei erau intre mare si munti.Atunci au plecat din metropola pentru a intemeia noi colinii.
2) În a doua jumătate a mileniuului I a.Chr., regiunea de litoral a Mării Negre a făcut parte din civilizaţia greacă la început, apoi greacă-elenistă şi romană. Primele aşezări ale grecilor antici în Nordul Mării Negre au apărut în specolele VII-V a.Chr.
Una din aceste aşezări a fost descoperită pe insula Berezani din limanului Bugo - Nistrean. Urme de aşezări greceşti s-au găsit pe malul golfului Kerci şi în alte regiuni din Nord-Vestul Pontului Euxin.
Rolul de bază în colonizarea acestor teritorii l-au avut oraşele greceşti din Asia Mică, cum ar fi Miletul bunăoară. La limanul Nistrului milesienii au fondat oraşul Tyras, la gura Bugului a apărut Olbia, iar în Crimeea au luat naştere oraşele Theodosia, Panticopeia, iar pe malul de est al mării a fost format Thanagorul. Nu de parte de Panticopeia au fost cosnstruite coloniile Tiritaca, Nimtheia şi Mirmeche.
Dupa secolul V a.Chr., şi dorienii vor participa la colonizarea litoralui pontic, astfel ca rezultat în Crimeea a apărut aşezarea Chersonez.
Oraşele-colonii greceşti din vechime au fost state de sine stătătoare, ele erau independente de metropolă atît economic, cît şi politic. Coloniile aveau organele lor de conducere proprii, magistraturi aparte, legi, băteau monetă şi duceau o politică internă şi externă independentă.
De remarcat faptul că unele oraşe-colonii circumpontice mai tîrziu la rîndul lor au format colonii. De exemplu Panticopeia a fondat un şir de aşezări, cele mai importante dintre ele fiind Tanaisul amplasat în zona Donului inferior.
Grecii colonişti făceau comerţ cu triburile locale de la care procurau ceriale, sclavi, peşte sărat etc., apoi la rîndul lor reexportau aceste mărfuri în metropolele de origine.

Relaţiile noilor veniţi cu aşezările autohtonilor aveau un caracter paşnic, fapt ce le-a permis elinilor să se întărească în noile teritorii.37
Din punct de vedere administrativ pe lîngă oraşele-polise mai funcţionau şi emporiile (aşezări mai mici), dar erau şi excepţii, de exemplu cetatea Borysthenes era emporion, cît şi polis (Olbia), informaţie parvenită de la Herodot care afirma că emporia Borysthene şi la polisul cu acelaşi nume. Oraşul îşi trăgea numele de la rîul Borysthenes.
Opiniile în rîndurile specialiştilor sunt împărţite şi ele: din această mărturie se poate se poate conchide că emporion trebuia să fi ocupat o parte din polis.
J. Hind afirmă la rîndul său că acest emporion trebuia să fi constituit o mică parte din polisul Olbia, mai exact de-a lungul rîului. Străinii nu puteau însă folosi denumirea pentru întreg oraş, fiindcă avînd în vedere însemnătatea activităţilor sale comerciale Olbia se găse la estuarul rîului Hypanis (Bug) şi avea un port, care astăzi este sub apă, iar emporion-ul trebuie probabil să fi fost plasat acolo.
Cele mai timpurii obiecte descoperite în "oraşul de jos" sînt datate cu epoca clasică, dar acest fapt nu deranjează identificarea părţii de joas a Olbiei, ca fiind vechiul emporion.
Potrivit altei ipoteze, emporionul Borysthenes ar trebui identificat cu situl de pe insula Berezan, odinioară peninsulă de la estuarul rîului Borzsthenes, amplasată 35 km la vest de Olbia.
Mărturiile arheologice confirmă că milesienii s-au instalat la Berezan pe la 654 a.Chr., în timp ce Olbia a fost întemeiată pe la 550 a.Chr. Dacă e să ne luăm după G.K. Tseklhadze, Mogens H. Hansen Berezan ar fi prima aşezare milesiană din zonă, unde era probabil un centru comercial, ulterior integrat în teritoriul rural al Olbiei astfel devenind dependent de cetate. G. Hind la rîndul său atrage atenţia că în prezent nu există suficiente surse ce ar putea argumenta existenţa unui emporion al borystheniţilor pe insula Berezan.
Pînă în prezent avem numai o singură referire la existenţa unui emporion pentru litoralul de Vest al Mării Negre şi anume Tomisul, care a fost şi cauza unui război purtat în jurul anului 260 a.Chr., dintre cetatea vecină Callatis, aliată cu Histria, pe de o parte, şi Byzantion pe de altă parte. Cauza conflictului pare a fi supremaţia pentru controlul comerţului în zonă şi dorinţa Callatisului de a-şi supune exclusiv Tomisul. Ostilităţilr le-au început bizantionii dornici de a cuceri un oraş ce le-ar fi asigurat dominaţia în zona Est Pontică.
Importurile în regiunea Mării Negre, în general ele erau axate pe uleiul de măsline, vin şi alte produse, fapt confirmat prin descoperirile unei cantităţi importante de ceramică (amfore de Rhodos, Chios, Thasos). Acestea erau articolele care formau încărcătura de bază a vaselor elinilor care aveau ca destinaţie porturile străine infiltrate în lumea barbară.
De la indigeni cele mai întrebate produse erau mierea, ceara (folosită mai ales pentru sigilii), inul şi pînza de in, peştele sărat şi materialul lemnos.
Originea emporiilor din bazinul Mării Negre este destul de eterogenă, provenind din diferite locuri ale bazinului egeean, dar în general predomină cele din oraşele-polise Milet, Megara, Chios, Atena, Samos, Thasos şi Byzantion.
Către sf. sec. al V-lea a.Chr., poate şi mai timpuriu, în unele cetăţi pontice precum Heracleea, Sinope sau Olbia, emporoi avea o influienţă considerabilă. Şi nu rareori aveau loc conflictele de interese între acestea pentru a le subjiga.

În evoluţia oraşelor amplasate pe litoralul Nord-Vestic al Pontului Euxin se evidenţiază cîteva etape. Cea mai veche începe din sec.VI a.Chr., perioadă în care s-au format majoritatea aşezărilor, la început contacte strînse între ele nu existau , dar fiecare aveau legături strînse cu metropolele lor din Asia Mică şi Grecia.
De-a lungul timpului însă economia oraşelor s-a întărit, un rol aparte avîndul agricultura, meşteşugăritul şi negoţul.
În sec V a.Chr. mai ales IV a.Chr. dezvoltarea oraşelor de pe litoralul Nord-Vestic al Mării Negre creşte în intensitate atît după mărime, cît şi importanţă. Fapt confirmat şi de prezenţa în anii 30 ai secV a.Chr. a escadrilei ateniene în frunte cu strategul acesteia Pericle. Scopul principal al expediţii fiind asigurare a Atenei cu pîine. Se presupune că tot atunci în timpul acestei expediţii unele oraşe din Nord-Vestul Mării Negre ar fi aderat la Liga Maritimă Ateniană
În comparaţie cu perioada precedente legăturile comerciale ale coloniilor Nord-Vest pontice s-au diversificat, daca anterior principalii parteneri erau oraşele ioniene şi insulile Rodos, Chios, Samos etc., acuma se extind şi spre oraşele-state din Atica. De asemenea a crescut şi interesul faţă de oraşele sud pontice, în deosebi Heracleea Pontică. Relaţii strînse existau şi între ele oraşele-polise propriu zise amplasate pe litoralul Nord-Vestic al Pontului Euxin.
În sec.IV-III a.Chr. un rol remarcabil în dezvoltarea oraşelor din Nord-Vestul Mării Negre l-au avut triburile locale. Tot în această perioadă se întăresc relaţiile comerciale cu centrele din Asia Mică, insulele cicladice şi oraşele din sudul Pontului. Aceasta este defapt etapa de apogeu al dezvoltării economice: agricultura, meşteşugurile, comerţul şi cultura în deosebi arta şi arhitectura.
Însă spre sfîrşitul perioadei respective se vor observa primele semne ale crizei social-economice, fapt care va produce importante schimbări şi în viaţa politică, desigur că evenimentul a fost provocat şi accelerat de expansiunea romană.
Din sec.III a.Chr. se începe presiunea asupra oraşelor-colonii de pe litoralul pontic şi din partea triburilor locale barbare, tot mai des au loc ciocniri militare cu sciţii, triburi care doreau să-şi subordoneze aceste oraşe.
Pentru a face faţă agresiunii crescînde din partea Romei oraşele-polise amplasate în zona Nord-Vestică a litoralului Mării Negre au încheiat alianţă cu regele Pontului Mytridathes al VI-lea Eupatorul. Este devărat că alianţa nu a fost foarte efectivă fiindcă Mytridathes s-a bazat pe oraşele-state transpontice, unele dintr ele find chiar unite sub sceptrul său.
Perioada războiului lui Mytridathes a generat schimbări profunde în istoria dezvoltării majorităţii oraşelor Nord-Vest Pontice, care vor începe treptat săşi piardă independenţa politică. .Daca e mai rareste putin descrierea si mai taie cuvinte.Eu tiam dat cam asa in mare ...:*