va rog sa imi ziceti niste ghicitori si proverbe. Fundita

Gasesti cu sutele pe internet. Doar cauta-le

Ghicitori:

am un copac cu 4 crengi;
una inverzeste;
a doua rodeste;
a 3 vestejeste;
a 4 se usuca;

(anul)

Bucatica de foc,
Langa peste ia loc.
Pe urs la pacalit,
Si la si jefuit!

(vulpea)

Mama are
Tata n-are
Mama mare si ea are
Si marinarii pe mare.
Ce este?

(litera M)

Primavara o vesteste
Vara te umbreste
Iarna te-ncalzeste
Poftim de ghiceste

(copacul)

A lasat-o Dumnezeu
Ca s-o bem si tu si eu.

(apa)

Este in Constanta
si in Timisoara
este in Turcia
si in Italia.

(litera T)

Cand iei, creste tot mai mare.
Cand pui, scade tot mai tare.
Ce este?

(groapa)

Proverbe:
A aduce apă după ce s-a stins focul.
A aduna nuiele pentru spinarea sa.
A ajunge cuțitul la os.
A auzit clopotul, dar nu știe de la ce bisericǎ.
A avea ac de cojocul cuiva.
A avea mai mult noroc decât minte.
A băga mâna în foc pentru ceva.
A bate apa-n piuă
A bate calul care trage.
A bate fierul cât e cald.
A bate găina cu lanțul.
A bate la ochi.
A bate toba în tot satul.
A călca pe bec.
A cânta cuiva în strună.
A căra apă cu ciurul.
Aceași Mărie cu altă pălărie.
Acela care Îl iubește pe Dumnezeu, îi iubește și pe oameni.
A da bir cu fugiții.
A da peste noroc.
Baba/Surdul n-aude, dar le potrivește.
Banii n-au miros.
Banu-i ochiul dracului.
Bate fierul cât e cald.
Bătrânețe - haine grele.
Bine faci, bine găsești.
Boii bătrâni fac brazda dreaptă[1]
Bunul gospodar își face vara sanie și iarna car.
Buturuga mică răstoarnă carul mare.
Ca musca la arat.
Calul de dar nu se caută la dinți.
Capra sare masa, iada sare casa.
Capul plecat sabia nu-l taie.
Cască ochii la tocmeală, iar nu după ce te-nșeală.
Cămașa e mai aproape de piele decât sumanul/haina.
Când doi se ceartă al treilea câștigă.
Când pisica nu-i acasă, șoarecii joacă pe masă.
Caută o femeie care-ți place ție, nu la alții.
Câinele care latră nu mușcă.
Dacă copilul nu plânge, mama nu-i dă țâță.
Dacă doi îți spun că ești beat, du-te și te culcă.
Dacă vrei să faci o meserie, îți trebuie scule, dacă vrei să ai familie, îți trebuie oameni.
Dacă n-ajunge, mai rămâne.
Dacă tăceai, filosof rămâneai. (Si tacuisses, philosophus mansisses.)
Dar din dar se face rai.
Dați cezarului, ce-i al cezarului. (Matei 22:21)
De când lumea, râsul te râde și batjocura te batjocorește.
De ce e mai râioasă capra, de aia stă cu coada mai sus.
E bună povața de bătrân și părinte.
E bun numai când doarme.
E învățat (cu greutățile) ca țiganul cu ciocanul (scânteia).
Excepția întărește/confirmă regula.
Fă bine și așteaptă rău.
Ferește-mă Doamne, de prieteni, că de dușmani mă feresc singur.
Ferește-te de proști, pentru că au mintea odihnită.
Fă-te frate cu dracul până treci puntea.
Ferește-te de câinele mut și de omul tăcut.
Fiecare greșește, dar numai prostul repetă greșeala.
Foamea e cel mai bun bucătar.
Frate, frate, dar brânza e pe (costă) bani.
Găina bătrână face supa bună.
Găina vecinului pare curcă.
Găină în făină.
Gând la gând cu bucurie.
Gerul nu vine niciodată singur
Haina nu face pe om
În boul care trage, în ăla dă cu biciul
Încet, încet, departe ajungi
Încetul cu încetul se face oțetul
Învață din nevoia altuia
Jarul potolit te arde
Jur acum pana nu iese soare
La plăcinte înainte, la război înapoi.
La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.
Lacomului nu-i ajunge, Oltu-n gură de i-ar curge.
Lacomul nu zice-"ajunge!", Oltu-n gură de i-ar curge.
La/în tot răul este și un bine.
La omul sărac, nici boii nu trag.
Lauda de sine nu miroase a bine.
Laudă-mă gură (că, de nu mi-i lăuda, să vezi ce palmă ți-oi da!).
Leneșul mai mult aleargă, scumpul mai mult păgubește.
Lacul de ploaie nu ține mult.
Mai bine mai târziu decât niciodată.
Maimuța în aur și purpură, tot maimuță rămâne.
Mamă soacră, poamă acră.
Măgarul duce vinul și bea apă.
Mătura nouă mătură bine.
Năravul din fire nu are lecuire.
Năravul din născare leac nu are.
Nemulțumitului i se ia darul.
Nevoia îl învață pe om.
Nevoia te învață.
Nimeni nu e profet în țara lui. (Matei 13:47)
Nu aduce anul/ziua ce aduce ceasul/ora.
Nu da vrabia din mână pentru cioara de pe gard.
Nu e dracul (chiar) așa de negru.
Nu este pădure fără uscături.
Nu-i "mult" să nu se termine și "puțin" să nu ajungă.
Nu face ce face popa, fă ce zice popa.
Nu haina îl face pe om.
brazul de scoarță / totdeauna îi gata de harță.
Ochii care nu se văd se uită.
Ochii sunt oglinda/fereastra sufletului.
Ochii verzi niciodată să nu-i crezi.
Omul e măsura tuturor lucrurilor.

Si multe alte proverbe : http://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_proverbe_rom%C3%A2ne%C8%99ti