Daca paragrafele sunt pe aceeasi pagina, pui o nota sus la toate paragrafele. Jos, la prima nota, pui toata informatia. Tot jos, a doua oara cand citezi aceeasi sursa, pui doar numele autorului, anul si paginile, nu trebuie sa mai scrii de doua ori aceeasi chestie lunga, pe care ai scris-o prima data. Si tot asa.
De exemplu, la prima nota ai Xulescu, 2001, titlul cartii, editura, pagina
A doua oara cand citezi din cartea respectiva scrii doar Xulescu, 2001, p. 24.
Chiar daca este traducere personala, informatia nu iti apartine, deci trebuie citata. Singura situatie in care nu citezi este atunci cand vii cu propria ta concluzie. In rest, trebuie citat tot.
Cu documentele/cartile traduse, mai ales daca spui ca ai folosit cateva pagini, cea mai simpla solutie este parafrazarea. Nu mai trebuie sa pui ghilimele, pui romana ce ai inteles din acele pagini din alta limba, pui nota sus si nota jos, si nu mai esti nevoit sa scrii ca ai tradus-o tu. Pana la urma, este de la sine inteles ca ai tradus-o tu, daca ai folosit informatia si numele cartii este in engleza.
Doar daca vrei sa redai citatul cu exactitate, doar atunci spui ca traducerea iti apartine.
O treci la subsol si la bibliografie cu titlul original si, in prima nota de subsol, precizezi ca traducerea iti apartine. Asta, in caz ca nu poti sa citezi in original.
Banuiesc ca nu sar considera plagiat. Eu practic am 3 subcapitole traduse din acea carte (foarte putine pagini) si ma gandeam sa trec la fiecare final de subcapitol o astfel de nota de subsol exact cum ai zis tu. Nu as trece acum pentru fiecare paragraf in parte.
Banuiesc ca nu sar considera plagiat. Eu practic am 3 subcapitole traduse din acea carte (foarte putine pagini traduse) si ma gandeam sa trec la fiecare final de subcapitol o astfel de nota de subsol exact cum ai zis tu. Nu as trece acum pentru fiecare paragraf in parte.