Salut imi dati va rog reumatul la Amintiri din copilarie la capitolul III si IV? cam o pagina juma fiecare capitol

Ion Creangã, adult, incepe povestirea amintirilor din propria copilarie.
Incã de la inceput, naratorul fixseaza locul, satul Humulesti si timpul, varsta fericita a copilariei. Incepe prin a prezenta scoala din Humulesti. Partea a III – a
Nica este acum adolescent, urmeza cursurile Scolii Domnesti din Targu Neamtului, apoi pe cele de la Scoala de Catiheti din Falticeni. Desprinderea de sat se realizeaza pentru o perioada mai lunga, urmarind procesul formarii lui Nica, raporturile lui cu viata sociala, cu noii colegi de scoala, intre care Ion Mogorogea, varul sau, Gatlan, Trasnea, Oslobanul, impreuna cu care statea in gazda la Pavel Ciubotarul, unde isi aduceau merinde de acasa si se ingrijeau iarna de lemne de foc.

Partea a IV – a
La inceputul acestui capitol se fixeaza timpul actiunii, toamna anului 1855 si spatiul, satul Humulesti. Dorinta Smarandei era ca baiatul ei sa devina popa si de aceea insistã sã plece la Seminarul de la Socola. sper ca e bun

Partea a III-a începe cu un monolog dialogat al autorului cu propriul său cuget încărcat de aceeaşi autoironie: "Nu mi-ar fi ciudă încaltea când ai fişi tu cevaşi de le miri unde. îmi zice
cugetul meu", prilej cu care Creangă descrie satul Humuleştişi împrejurimile acestuia,
făcând referirişi la istoria acestor locuri, cu domnitoriişi milropoliţii ce "s-au rânduit la
scaunul Moldovei"şi care "au trebuit să treacă măcar o dată prin Humuleşti".
Nică este acum adolescent, urmează cursurileŞcolii Domneşti din Târgu Neamţului, apoi pe
cele de IaŞcoala de Catiheţi din Fălticeni. Desprinderea de sal se realizează pentru o
perioadă mai lungă, urmărind procesul formării lui Nică, raporturile lui cu viaţa socială, cu colegii deşcoală, între care vărul sau. Ion Mogorogca, Gâtlan, Trăsnea, Oşlobanul, împreună
cu care stătea în gazdă la Pavel Ciubotarul, unde îşi aduceau merinde de acasăşi se îngrijeau
iarna de lemne de foc.
Accentele ironice se îndreaptă, în acest capitol, spre "fabrica de popi" din Fălticeni, spre
deprinderile unor membri ai tagmei preoţeşti sau monahale, spre manualele. şcolare arideşi
spre învăţarea mecanică, un "cumplit meşteşug de tâmpenie", care dau tabloului o imagine
realistă asupraşcolii româneşti din acea perioadă. artea a IV-a debutează prin exprimarea tristeţii eroului care, "în toamna anului 1855", este silit sa-şi părăsească satul natal pentru a merge la seminarul tic la Socola: "Cum nu se
dă scos ursul din bârlog, ţăranul de la munte strămutat la câmpşi pruncul dezlipit de la sânul
mamei sale, aşa nu mu dam eu dus din Humuleşti când veni vremea să plec la Socola după
stăruinţa mamei".
Părăsirea satului este dezrădăcinarea definitivă din universul Humuleştilor, ieşirea din
tărâmul miraculos al copilărieişi înstrăinarea eroului "hotărâta cineştie pentru câtă vreme
. Universul în care pătrunde eroul e inferior celui din Humuleşti, începând cu satele de
câmpieşi până la "rătăcăniile de pe uliţele laşilor".
Sosirea la Socola, într-un târziu, noaptea"şi rămânerea în căruţa (rasă "sub un plop mare,
deci sub cerul liber, simbolizează lumea necunoscută încarc urmează să intre Nicăşi în care
se simt» stingher.
Finalul acestui capitolşi al "Amintirilor" exprimă filozofia relativităţii timpului ce se scurge
ireversibil, lăsând în urmă o viaţă bogată în trăirişi sentimente pure.
"Amintiri din copilărie este un roman autobiografic, romanul formării personalităţii unui
tânărşi un bildungs-roman, care prezintă procesul educaţieişi al experienţei dobândite de
Nicâ, Ion Creangă fiind primul scriitor care realizează "primul roman al copilărieiţărăneşti"
din literatura noastră.

Astea doua nu se pot numi rezumate.Primul are doar 8 randuri de rezumat, restul fiind o chestie luata din comentariu. Iar al doilea este chiar un comentariu. In rezumat nu se introduc citate si viziuni proprii!