Ne-a cerut doamna profesoara de chimie, sa facem un referat despre " Evolutia chimiei de-a lungul timpului" si " Cum pastram aerul curat?".
Va rog sa ma ajutati!
DAU FUNDA!
Multumesc!

în ultimele decenii, viaţa cotidiană în marile oraşe, şi nu numai aici, ne-au pus în faţa unor situaţii speciale din punctul de vedere al păstrării sănătăţii noastre.
În general, petrecerea unui număr incredibil de ore în interiorul incintelor, construite mai mult sau mai puţin inspirat, au condus în destule cazuri la apariţia sau accentuarea unor stări ale corpului uman de la disconfort la apariţia şi dezvoltarea unor boli.
Vom încerca în cele de faţă să vă prezentăm problema alergenilor, adică a acelor agenţi care generează alergii şi care sunt prezenţi, sub o formă sau alta, în mediul construit în care trăim.
De asemenea, vom prezenta şi unele mijloace prin care putem să limităm sau chiar anulăm influenţa acestora.

Factori poluanţi
Azi asistăm la o modificare importantă a habitatului, fie în locuinţa noastră, fie la locul de muncă: există un adevărat asalt de materii şi materiale noi folosite în acest scop.
Toate acestea, plus unele modificări de comportament (de ex.: fumatul excesiv, introducerea animalelor în locuinţe etc.), au mărit semnificativ numărul agenţilor care agresează corpul uman.
În plus, aparatele de aer condiţionat care, pe lângă elementele benefice cunoscute (păstrarea temperaturii şi umidităţii aerului, în anumite limite), introduc în spaţiul de locuit un element nou: activarea mişcării aerului în încăpere.
Faţă de habitatul tradiţional autohton (de ex. cel interbelic), în care încăperile aveau înălţimi de peste 3 m, cu suprafeţe (relativ) generoase, ulterior au apărut apartamentele de bloc, cu suprafeţe şi volume de locuit …economice.
Dacă se consideră un living cu un volum de cca. 35 m3 (rămas după scăderea volumului ocupat de mobilier), dotat cu un aparat de 12000 BTU/h (3, 5 kWfrig), atunci la un debit de aer recirculat de cca. 530 m3/h, se constată că, practic, la fiecare 4 minute tot aerul din încăpere, vehiculat de aparat, a parcurs activ volumul încăperii.
Deci, în incintă s-a produs o activare semnificativă a circulaţiei aerului interior.
În aceste condiţii nu este de mirare că toţi poluanţii, „cuibăriţi" în acest spaţiu, sunt „vânturaţi" şi inhalaţi activ de către ocupanţi încăperilor, în doze crescute.
Să recapitulăm câţiva dintre cei mai frecvenţi poluanţi întâlniţi în încăperile noastre: aerosoli (praf, fum de ţigară, polen), păr de animale (în living şi în dormitoare), gaze (radon, monoxid de carbon, emisii de ozon de la aparatura electronică), microorganisme (bacterii, spori de ciuperci, acarieni), chimicale (componente organice volatile /COV-uri/, spray-urile anti-insecte, solvenţi iritanţi), mirosuri (în bucătărie) etc.
Cercetări recente au arătat că „aerul din interiorul incintelor noastre este, probabil, de 8-10 ori mai poluat decât cel din exterior".
În acelaşi timp, specialiştii în domeniul studiului mediului înconjurător au arătat recent că cca. 50% din toate problemele noastre de sănătate sunt cauzate sau favorizate de poluarea aerului interior, în special de prezenţa aici a alergenilor.
fundita?